Analiză Majorarea salariului minim, risc politic pentru Guvern: pierde dacă acceptă, pierde dacă refuză

Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie.

Creșterea salariului minim este un cuțit cu două tăișuri. Foto arhivă

Concret, patronatele (IMM România și Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România - PTIR) au anunțat oficial că nu sunt de acord cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, argumentând că foarte mulți antreprenori, peste două treimi, nu pot face față unei noi majorări salariale, în caz contrar fiind nevoiți să-și închidă afacerile.

La polul opus, sindicatele cer imperios majorarea salariului minim pe economie, argumentând că nu va avea efecte chiar atât de mari, pentru că mai puțin de 1 milion de români sunt plătiți astfel.

Subiectul a generat tensiuni și în interiorul coaliției de guvernare, unde premierul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, au poziții diametral opuse.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că majorarea salariului minim ar avea un impact în lanț asupra veniturilor din sectorul public, întrucât multe grile de salarizare se raportează la salariul minim. „Anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. În condițiile în care anumite salarii în sectorul public sau privat sunt calculate pe baza salariului minim, orice modificare are niște efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a declarat premierul.

De cealaltă parte, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a respins ideea înghețării salariului minim.

Negrescu: Crescând din pix salariul, ajungem la disponibilizări

Contactat, analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că toți oamenii de afaceri își doresc să poată majora salariile angajaților, pentru că astfel i-ar și fideliza, însă acest lucru nu este mereu posibil.

„Nu cred că este vreun om de afaceri sănătos la cap în România care să nu își dorească să dea un salariu mai mare oamenilor săi, să îi fidelizeze și să îi facă astfel să muncească mai bine. Însă marea problemă este legată de taxele prea mari pe muncă – să dai un salariu de 5000 de lei net înseamnă să mai plătești statului cel puțin 4200 de lei. Şi asta în condiţiile în care economia stagnează, vânzările au scăzut peste tot, planurile financiare ale multor firme au fost date peste cap de inflaţie, de creşterea taxelor, de efectele acestei crize a puterii de cumpărare cu care ne confruntăm în prezent.

Crescând din pix salariul minim, fără un studiu de impact, ne vom trezi cu disponibilizări de personal și cu încă un val de inflație, pentru că firmele vor duce costurile salariale mai mari în prețuri produselor și serviciilor pe care le oferă. Altfel spus, vom pune gaz pe focul inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

„Maradona financiară”

Pe de altă parte, a explicat Adrian Negrescu, creșterea salariului minim a devenit, din păcate, un fel de ,,maradona’’ financiară pe care unii politicieni ne-o prezintă, în fiecare an, drept soluția minune pe a crește nivelul de trai al românilor.

„Îi spun ,,maradona’’ pentru că e construită ca celebra escrocherie din anii 90 – ai în față un teanc de bani dar care, dincolo de prima și ultima bancnotă, cele la vedere, ascunde multe foi de ziar.  La fel e și cu salariul minim – la prima vedere creșterea lui e una semnificativă, dar când faci calculele vezi că oamenilor le vor crește veniturile în cel mai bun caz cu 100 de lei. Din toată această combinație, cel mai câștigat va ieși statul, care va încasa de patru ori mai mulți bani. Soluția nu este nici pe departe să îngheți salariul minim, așa cum au făcut cu pensiile și alocațiile copiilor, ci să găsești formula prin care creșterea venitului minim să poată fi suportată mai ales de microîntreprinderi – iar varianta optimă este să crești nivelul sumei netaxate din salariul minim de la 300 la 500-700 de lei. Asta dacă vrem cu adevărat să ajutăm și firmele să plătească acest salariu.

De ce vor unii politicieni să crească salariul minim are legătură, mai degrabă, cu interesul personal. Sunt peste 100.000 de angajați ai statului care sunt plătiți cu multiplu de salariu minim. Dacă acesta crește, sunt majorate și veniturile lor. Iar ameninţarea cu infrigementul este doar o manipulare. CE nu îţi cere să majorezi în fiecare an salariul minim ci să foloseşti o formulă care să nu mai includă o decizie politică, fără fundamente economice, atunci când, administrativ iei decizia de a creşte salariile.

În plus, mai e un efect de care prea puțină lume vorbește. Creșterea salariului minim ar duce la creșterea amenzilor, de la circulație până la cele fiscale”, a explicat analistul pentru „Adevărul”.

Domeniile profesionale cărora le crește venitul în funcție de salariul minim

Lucrurile sunt mult mai complicate decât arată la prima vedere: creșterea salariului minim pe economie nu are impact doar asupra salariilor demnitarilor (președintele României are un venit lunar calculat ca 12 salarii minime pe economie, în timp ce un primar de comună cu mai puțin de 3.000 de locuitori are un coeficient de 3 salarii minime pe economie), ci și al salariilor profesorilor și chiar și preoților.

Spre exemplu, un profesor universitar are un coeficient de salarizare în funcție de vechime, cuprins între 3,02 și 4,35, iar un asistent universitar între 1,65 și1,82.

Profesorii au un coeficient de salarizare cuprins între 1,60 și 2,21, în timp ce educatoarele sau învățătoarele au coeficiente de salarizare între 1,60 și 1,75.

De asemenea, salariile persoanelor cu funcții de conducere din unitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și proiectare au coeficiente de salarizare cuprinse între 3,51 și 4,56, un simplu asistent stagiar având un coeficient de 1,44, iar un cercetător științific 3,02.

Coeficienți de salarizare se aplică și preoților, un debutant având 1,42, iar un preot cu gradul I – 1,60.

Potrivit formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025, salariul minim ar trebui să ajungă în 2026 la 4.325 de lei brut (față de 4.050 lei în prezent), creștere aliniată cu evoluția reală a productivității muncii și cu creșterea ratei medii anuale a inflației din 2026, au anunțat sindicaliștii.

Acest lucru ar însemna că salariul de bază al unui profesor universitar (coeficient de 4,35) va crește din ianuarie la 18.814 lei, de la 17.617 lei în prezent, în timp ce salariul unui cercetător științific (coeficient 3,02) va crește la 13.061,5 lei de la 12.231 lei în prezent.

Cuțit cu două tăișuri: ce riscă România

Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și l-ar asuma România în cazul în care va îngheța salariul minim anul viitor este declanșarea unei proceduri de infringement.

Infringementul reprezintă un mecanism important de redresare a poziției luate de un stat membru în situația neconformării acestuia față de legislația europeană, precum e cazul netranspunerii unei directive în termenul prescris, lipsa armonizării ori aplicarea incorectă. Infringementul poate însemna, într-un final, repercusiuni financiare pentru statul în cauză, dar asta numai după ce sunt parcurse mai multe etape ale acestei proceduri.

Din informațiile apărute în presa centrală reiese că este luată în calcul inclusiv asumarea acestui risc de repercusiuni financiare, care, în balanță cu costul presupus de creșterea salariului minim anul următor, ar însemna un efort pecuniar mai mic și pe care statul nu l-ar onora oricum în 2026 (o atare procedură ar dura mai mult de un an).

Altfel spus, statul își asumă „amenda”, pentru că e mai mică decât ceea ce ar avea de plătit dacă și-ar respecta angajamentul.

Pe de altă parte, în cazul în care majorează salariul minim pe economie din 2026, chiar dacă dispune înghețarea salariilor demnitarilor și ale primarilor și viceprimarilor la nivelul actual, onorând măsurile de austeritate asumate prin pachetul 2, Guvernul riscă să crească din nou deficitul bugetar, încălcând obligațiile asumate în fața Comisiei Europene.