Se îndreaptă Arctica spre un conflict deschis? Regiunea polară ar putea deveni următorul mare teatru de confruntare globală
0Pe fondul interesului reînnoit al lui Donald Trump pentru Groenlanda, nordul înghețat al planetei revine în centrul atenției geopolitice. Președinte american, care a descris achiziționarea Groenlandei drept „o mare tranzacție imobiliară”, a vorbit despre această idee timp de aproape un deceniu și a sugerat în repetate rânduri că Statele Unite vor obține controlul asupra insulei „într-un fel sau altul”.
În acest context apare cartea jurnalistului american Kenneth R. Rosen, Polar War, care susține că Arctica se apropie de un punct critic. Potrivit autorului, regiunea polară ar putea deveni următorul mare teatru de confruntare globală, pe măsură ce schimbările climatice și ambițiile strategice se suprapun.
Opt state, inclusiv Rusia și Statele Unite, mențin deja baze descrise oficial drept centre de cercetare. Între timp, interesul militar și strategic crește constant: academiile militare americane predau cursuri dedicate Arcticii, iar India s-a autodeclarat „stat aproape arctic”. În acest peisaj, Rosen afirmă că posibilitatea unui conflict „pare acum inevitabilă”, scrie The Telegraph.
Resursele naturale și noile rute maritime amplifică conflictele dintre marile puteri
Argumentul său se bazează pe o realitate greu de ignorat: Arctica se încălzește de patru până la cinci ori mai rapid decât restul lumii. Pe măsură ce gheața se retrage, resursele naturale și noile rute maritime devin mai accesibile, amplificând competiția dintre marile puteri. „Ceea ce se întâmplă aici se propagă peste tot”, i-a spus autorului un comandant al marinei norvegiene.
Rusia, susține Rosen, este actorul dominant în regiune. Cu mai multe baze militare arctice, o experiență superioară în operațiuni în condiții extreme și o flotă de spărgătoare de gheață fără rival, Moscova și-a consolidat poziția de lider. Un oficial norvegian citat în carte rezumă situația tranșant: „Putin spune: eu sunt șeful în Arctica – și chiar este”.
China, la rândul său, investește masiv în infrastructură polară, inclusiv în spărgătoare de gheață, ca parte a unei viitoare „Drum al Mătăsii Polar”. Rosen sugerează o cooperare tot mai strânsă între Beijing și Moscova, inclusiv în activități de supraveghere în apropierea granițelor NATO, deși aceste acțiuni rămân oficial neconfirmate.
Un alt fir important al cărții este lipsa de pregătire a Statelor Unite. Rosen notează că dorința americană de a controla Groenlanda nu este nouă, dar ceea ce îl îngrijorează este „incompetența” cu care este abordată această ambiție. Potrivit autorului, o astfel de abordare riscă fie să lase inițiativa rivalilor, fie să declanșeze reacții pripite care ar putea destabiliza regiunea.
Adevărata tragedie a unui nou Război Rece purtat pe gheață
În același timp, diplomația arctică pare blocată în formule sterile, iar semnalele de alarmă sunt adesea ignorate. Creșterea numărului de nave de pescuit puternic înarmate, care funcționează practic ca nave militare, este unul dintre fenomenele care ar merita o atenție mult mai mare, avertizează Rosen.
Deși Marea Britanie nu are baze militare permanente în Arctica, implicațiile sunt resimțite și la Londra. Un comitet al Camerei Lorzilor a atras recent atenția asupra intereselor tot mai agresive ale Rusiei și Chinei, subliniind necesitatea revizuirii strategiei britanice pentru regiune.
Deși tensiunile sunt reale, un război total în Arctica nu pare inevitabil. Costurile uriașe și condițiile extreme ar putea determina statele să se retragă înainte de o confruntare deschisă. Mai mulți lideri internaționali au ieșit recent în apărarea Danemarcei, pe fondul disputelor legate de Groenlanda.
Ceea ce lipsește însă, notează autorul, sunt vocile celor care ar avea cel mai mult de suferit: populațiile indigene din Arctica. Prinse între marile jocuri geopolitice, acestea rămân aproape invizibile. Iar aceasta, sugerează Rosen, ar putea fi adevărata tragedie a unui nou Război Rece purtat pe gheață.
Se încarcă comentariile...
