Kazahstan își extinde cooperarea cu România și UE în domeniul energiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Energiei din Kazahstan, Almassadam Satkaliyev, a explicat detaliat care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului energetic și principalele proiecte din următorii ani.

Ministrul Energiei din Kazahstan, Almassadam Satkaliyev
Ministrul Energiei din Kazahstan, Almassadam Satkaliyev

R: Pentru a-i ajuta pe cititori să înțeleagă de ce este important parteneriatul dintre România și Kazahstan, vă rugăm să ne spuneți care este producția de petrol și gaze din Kazahstan și dacă sunt perspective de creștere în viitorul apropiat (2024-2025). Deciziile OPEC pot influența sectorul petrolului și gazelor din Kazahstan?

Almassadam Satkaliyev: Este extrem de important să fie asigurat un echilibru pe piața mondială a petrolului, ținând cont de obiectivele tuturor părților implicate.

Credem că Organizația (OPEC) își joacă cu succes rolul-cheie în acest proces.

La rândul său, Republica Kazahstan depune toate eforturile pentru îndeplinirea obligațiilor, conform Acordului OPEC+, inclusiv în ceea ce privește reducerea producției de petrol din zăcămintele importante ale țării noastre.

Totodată, sunt aplicate măsuri necesare pentru creșterea atractivității investiționale în industria de petrol și gaze, pentru evoluția bazei de resurse disponibile, pentru dezvoltarea de noi zăcăminte de petrol și gaze, dar și în segmentul de producție a hidrocarburilor.

R: Care este politica țării în ceea ce privește atragerea investitorilor străini în aceste domenii?

Almassadam Satkaliyev: Noi întreprindem măsuri în scopul creșterii atractivității investiționale a industriei de petrol și gaze pentru a mări baza de resurse, a dezvolta noi zăcăminte de petrol și gaze și a procesa hidrocarburi.

În scopul atragerii de investiții străine, Guvernul Republicii Kazahstan a conturat măsurile necesare pentru adoptarea unui model de contract-cadru îmbunătățit, privind utilizarea resurselor subterane.

Modelul de contract îmbunătățit se referă la zăcămintele noi offshore, cele onshore și cele de gaze. Acesta include anumite facilități fiscale și norme importante care țin de reglementare în piață. Noile condiții de reglementare includ stabilitatea condițiilor contractuale, posibilitatea de a recurge la arbitraj internațional sau kazah, libera alegere a exporturilor de țiței din zăcăminte offshore sau de gaze și o tranziție simplificată de la etapa de explorare la cea de producție. Noile condiții fiscale includ o scutire temporară aplicată impozitului pe proprietate, un regim fiscal simplificat, denumit „taxa alternativă pe utilizarea resurselor de subsol“, o scutire temporară aplicată taxei vamale pentru exportul de țiței și o creștere a limitei de amortizare, de la 50% la 200%, pentru investiții de capital.

R: Unul dintre obiectivele recent anunțate de Președintele Kazahstanului vizează creșterea și diversificarea rutelor de export a țițeiului. Concret, care este situația acestora și scopurile pe termen mediu și lung (CPC, Atyrau-Samara-Novorossiysk, Atyrau-Samara-Ust-Luga, conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan)?

Almassadam Satkaliyev: O parte semnificativă a exporturilor de țiței kazah este transportată în regim de tranzit prin Federația Rusă (CPC, conductele Atyrau-Samara și Makhachkala-Novorossiysk). Aceste rute de transport oferă cei mai buni indicatori de profitabilitate din punct de vedere economic pentru companiile producătoare de țiței.

Totodată, menținerea rutelor existente, în special asigurarea funcționării fiabile a conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), rămâne o prioritate pentru Kazahstan, pentru asigurarea de exporturi neîntrerupte de petrol.

A fost finalizat proiectul de înlăturare a blocajelor pe secțiunea CPC din Kazahstan (creșterea capacității de la 53,7 la 72,5 milioane de tone pe an).

În anul 2022, prin conducta petrolieră CPC au fost transportate 51,98 milioane de tone de țiței kazah; în 2023 au fost transportate 56,6 milioane de tone, producția planificată în Republica Kazahstan fiind de 90,5 milioane de tone.

În același timp, o parte semnificativă din volumele de export de țiței kazah expediate prin terminalul maritim CPC se livrează către marii consumatori globali.

Ținând cont de creșterea planificată a producției pe site-urile Tengiz și Kashagan, dar și dacă luăm în calcul extinderea ulterioară a CPC, este asigurată disponibilitatea pentru creșterea volumelor de livrare până la 81,5 milioane de tone pe an, inclusiv pe tronsonul kazah – până la 72,5 milioane de tone pe an.

R: Anul 2050 a fost stabilit ca termen-limită pentru atingerea obiectivului „zero emisii“. Cum arată această strategie și care sunt cele mai importante direcții de acțiune?

Almassadam Satkaliyev: Agenda privind schimbările climatice devine una dintre cele mai importante provocări pentru industria energetică din întreaga lume și o nouă cultură a umanității. Obiectivele ambițioase privind decarbonizarea, atingerea nivelului de neutralitate a carbonului, înăsprirea reglementărilor și măsurilor de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, toate vor avea un impact semnificativ asupra sectorului energetic din multe țări.

Republica Kazahstan s-a angajat să respecte acordurile internaționale de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru că a înțeles că lumea se află în pragul unor schimbări semnificative în sectorul energetic. În acest sens, țara întreprinde măsuri active care vizează dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

În Kazahstan a fost adoptat un concept de tranziție către o economie verde, conform căruia ponderea surselor regenerabile de energie în producția de energie electrică va ajunge la 15% până în 2030, 50% până în 2050 (ținând cont și de sursele alternative de energie), iar neutralitatea carbonului este estimată să fie atinsă în jurul anului 2060.

În acest sens, ne propunem să creștem capacitatea surselor de energie regenerabilă.

R: Din 2024, Kazahstan livrează țiței și Germaniei, pe lângă România și Austria. Se are în vedere creșterea exporturilor către Uniunea Europeană? Ce țări sunt luate în calcul?

Almassadam Satkaliyev: În mod tradițional, petrolul kazah este exportat, în principal, pe piața din spațiul comunitar UE (Italia, Franța, Țările de Jos, România, Spania etc.).

Pentru 2024, este posibil din punct de vedere tehnic transportarea petrolului kazah, prin sistemul Transneft, prin intermediul conductei magistrale Druzhba în direcția rafinăriei Schwedt către Germania în aceleași volume de până la 1,2 milioane de tone pe an. Partea germană și-a confirmat interesul pentru creșterea volumelor livrate de țiței la 2 milioane de tone pe an.

Din februarie 2023 au început livrările de țiței kazah prin conducta petrolieră Atyrau-Samara în Germania în direcția rafinăriei Schwedt, după care, prin sistemul de conducte de petrol Transneft, prin punctul de predare țiței Adamova Zastava în direcția Germaniei.

Conform situației din ultima lună a anului 2023, spre Germania au fost transportate 993.000 de tone. Partea germană își exprimă interesul pentru creșterea volumului livrărilor de țiței kazah la 200.000 de tone pe lună (2,4 milioane de tone/an).

Rezultatele din 2023 au arătat că exportul de țiței kazah către țările Uniunii Europene a fost de 46,6 milioane de tone, în timp ce exportul total de țiței kazah se ridica la 70,5 milioane de tone sau 66% din totalul exportului de țiței din Kazahstan.

Kazahstanul continuă să se mențină în topul marilor exportatori de petrol către țările Uniunii Europene. Datele arată că țara noastră a exportat în 2021, în Europa, 49 de milioane de tone de țiței, iar în 2022 – 45 de milioane de tone, în 2023 – 52 de milioane de tone.

Republica Kazahstan este un furnizor de încredere pentru Europa, contribuind la securitatea energetică a acesteia. În acest context, suntem interesați de extinderea acestei cooperări. Principalii consumatori de țiței kazah în Europa sunt Italia, Olanda, Grecia, Franța, Turcia și Spania.

Exemplul cel mai relevant și de actualitate este semnarea, cu participarea Ministrului Transporturilor al Kazahstanului - Marat Karabaev, pe 31 ianuarie 2024 la București, a Memorandumului de Înțelegere între Ministerul Transporturilor al Republicii Kazahstan și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România privind cooperarea în sectoarele de transport şi infratructură.

R: Ce ne puteți spune despre proiectul Trans-Caspian International Transport Route (TITR), care începe în Asia de Sud-Est și China, trece prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și mai departe către țările europene?

Almassadam Satkaliyev: Ținând cont de creșterea producției de petrol și de punerea în funcțiune de noi proiecte offshore pe termen mediu, lucrăm la dezvoltarea unor rute de transport suplimentare, inclusiv în direcția TITR.

Ca parte a dezvoltării coridorului de transport internațional Trans-Caspic, KazMunayGas și SOCAR și-au exprimat interesul reciproc privind creșterea volumului de tranzit pe direcția BTC la 2,2 milioane de tone pe an (1,5 milioane de tone + 0,7 milioane de tone).

Dezvoltarea coridorului internațional de transport Trans-Caspic:

S-a ajuns la un acord privind transportul țițeiului kazah prin BTC în cuantum de 1,5 milioane de tone;

Au fost achiziționate două petroliere noi – „Taraz“ și „Liwa“ –, cu un pescaj de 8.000 de tone.

Au fost semnate o serie de acorduri privind tranzitul țițeiului rusesc:

- către China (100 milioane de tone, timp de 10 ani);

- către Uzbekistan (550.000 de tone, pentru 2024, conform cererii Republicii Uzbekistan).

Implementarea proiectului de extindere a capacității conductei petroliere Atyrau-Kenkiyak (de la 6 la 15 milioane de tone pe an) și Kenkiyak-Kumkol (de la 10 la 20 de milioane de tone pe an), după elaborarea unui studiu de fezabilitate și semnarea unui acord interguvernamental între Kazahstan și China în cadrul Proiectului „Extinderea capacității de producție a companiei PKOP“.

Se analizează posibilitatea utilizării conductei Baku-Supsa, a cărei capacitate de debit este de 5 milioane de tone pe an.

În general, discuțiile în această direcție continuă cu toate părțile interesate.

R: La sfârșitul lunii iunie 2022, Kazahstan și-a creat propria marcă de țiței – Kazakhstan Export Blend Crude Oil (KEBCO). Cum au primit partenerii externi acest brand?

Almassadam Satkaliyev: În scopul identificării cumpărătorilor de petrol kazah, începând cu luna iulie 2022, KMG a introdus pe piața internațională KEBCO (Kazakhstan Export Blend Crude Oil), un tip de țiței care reflectă imaginea petrolului anume de origine kazahă.

Caracteristicile calitative ale țițeiului kazah KEBCO, transportat prin sistemele de transport rusești, prin porturile Ust-Luga și Novorossiysk, nu s-au schimbat și sunt similare cu cele tehnice ale mărcii URALS.

În acest sistem „Transneft“ asigură stabilitatea calității și compoziției chimice a țițeiului transportat.

Țițeiul kazah exportat, în ceea ce privește parametrii săi tehnici, de asemenea, îndeplinește și cerințele de prelucrare la rafinăriile europene, ceea ce corespunde mărcii URALS.

Parteneriatul Kazahstan - România

România este principalul partener al Kazahstanului în Europa, unde kazahii dețin Grupul KMG International (Rompetrol). Prin intermediul companiei naționale din Kazahstan (KazMunayGas), este livrat țiței către rafinăriile din România, unde se rafinează produse petroliere, care sunt ulterior distribuite în regiune, atât prin stațiile de carburanți Rompetrol, cât și cu ajutorul altor parteneri comerciali.

Statul român este partener la Rompetrol Rafinare alături de KMG/Rompetrol, cu o cotă de 44,7% (Rompetrol Rafinare deține Rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești), precum și 20% în Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român.

R: Cum ați descrie parteneriatul strategic dintre România și Kazahstan și rolul dumneavoastră în sprijinirea și consolidarea securității energetice în regiune?

Almassadam Satkaliyev: KMG deține integral (100%) acțiunile companiei KMG International N.V. (KMGI), achiziționată ca parte a implementării strategiei pe termen lung a Guvernului Republicii Kazahstan, care vizează extinderea prezenței pe piețele europene.

KMGI este un Grup important, cu o structură complexă pe mai multe niveluri, care activează în linii de business precum comerț și logistică, procesare țiței și petrochimie (Rafinăriile Petromidia și Vega, complexul petrochimic), downstream/retail prin stațiile de carburanți, dar și servicii industriale. În total, sunt 24 de companii care operează în țări precum România, Elveția, Bulgaria, Georgia, Moldova și Turcia (excluzând 49% din compania Rompetrol-Franța). Din momentul achiziției Grupului Rompetrol, KMGI activează pe piața europeană, prelucrând și comercializând produse petroliere din țiței provenit din Kazahstan.

Capacitățile de procesare ale KMGI reprezintă 46,3% din capacitatea totală a României (5,9 milioane de tone pe an).

Notă: Rafinăria Petromidia:

• Capacitate de procesare – 5 milioane de tone pe an;

• Indicele de dificultate Nelson – 10,5;

• Adâncimea de procesare – 92,7%;

• Randamentul produselor petroliere ușoare – 86,2%;

• Producerea produselor: Benzină, motorină – conform standardului european Euro 5, combustibil pentru aviație Jet A1, GPL, propilenă, materii prime pentru bitum, cocs, sulf.

Țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 37% din consumul tuturor rafinăriilor din România.

KMGI este al treilea cel mai mare contribuabil din România – 25,9 miliarde de dolari în ultimii 16 ani și este, de asemenea, unul dintre cei mai mari angajatori din România, oferind direct 3.600 de locuri de muncă.

Valoarea totală a investițiilor directe ale KMG în activele românești a depășit 2,5 miliarde USD (excluzând prețul de achiziție a activelor).

În România, KMGI operează o rețea de peste 1.413 puncte de vânzare carburanți.

R: Care sunt principalele direcții de investiții ale Kazahstanului în România și în regiune?

Almassadam Satkaliyev: Una dintre direcțiile de activitate strategice ale KMGI este dezvoltarea integrării vertical, prin creșterea numărului de stații de carburanți în țările în care își desfășoară activitatea. În prezent, KMGI are în derulare un proiect de extindere a rețelei existente de stații de carburanți în România pentru a crește rentabilitatea KMGI.

Astfel, în ciuda situației geopolitice complicate din Europa, KMG continuă să fie unul dintre jucătorii-cheie pe piața din România și asigură anual până la 4 milioane de tone de materii prime pentru Rafinăria Petromidia.

Perspectivele viitoare pentru dezvoltarea businessului în Europa vor depinde de climatul investițional. În special, suntem îngrijorați de măsurile fiscale recente implementate de Guvernul României și de presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderilor, sub forma unui impozit adițional pe profitul excedent și a unui viitor impozit pe cifra de afaceri.

R: Care este planul de investiții pe termen mediu și lung și care este strategia de decarbonizare a KMG International?

Almassadam Satkaliyev: Ținând cont de modificările intervenite în cerințele normative de mediu ale Uniunii Europene, strategia KMGI prevede elaborarea și implementarea proiectelor de decarbonizare și petrochimie.

Potrivit calculelor noastre, până în anul 2030, costul achiziționării certificatelor de carbon pentru KMGI ar putea ajunge la 70 de milioane de euro anual, iar costul de achiziție a biocomponentelor va ajunge la 329 de milioane USD/an.

În aceste condiții, fără îndoială, vor fi necesare implementarea unor proiecte de reducere a amprentei de carbon și respectarea cerințelor de mediu mai exigente. Pe termen mediu, portofoliul de proiecte în direcția decarbonizării producției KMGI este estimat la circa 600 de milioane USD.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite