Guvernul Spaniei impune şi mai multe măsuri de austeritate
0
Executivul de la Madrid a prezentat proiectul bugetar pentru 2013, în care predomină reducerile de cheltuieli, dar care protejează pensiile, chiar dacă ritmul de creştere economică este în scădere şi rata şomajului atinge 25%.
Principalele tăieri pe care se bazează guvernanţii spanioli sunt:
- reducerea medie de 12% a cheltuielile ministerelor
- îngheţarea salariilor din sectorul public pentru al treilea an consecutiv
- înfiinţarea unei noi autorităţi independente cu scopul de a monitoriza finanţele guvernamentale
- creşterea pensiilor finanţată prin reragerea a trei miliarde de euro din rezervele statului
- introducerea unei noi taxe de 20% aplicate asupra câştigurilor de la loterie mai mari de 2.500 de euro
- adoptarea unui nou sistem de casare auto
Soraya Saenz de Santamaria, adjunctul prim-ministrului, numeşte acest proiect ca „un buget de criză destinat ieşirii din criză“, informează BBC.
Noul program de economisire, de creştere a impozitelor şi de aplicare de reforme structurale va fi supravegheat de către o nouă autoritate de verificare a bugetului.
Speranţele cresc pe măsură ce Guvernul de la Madrid va apela la ajutorul financiar de urgenţă acordat de partenerii săi din zona euro.
Profit-supriză
Saenz de Santamaria a precizat că eforturile guvernului de a scădea deficitul se vor concentra mai mult pe reducerea cheltuielilor decât pe majorarea taxelor. Singurele domenii în care cheltuielile publice vor creşte anul viitor sunt pensiile, taxele şcolare şi dobânzile statului. Pensiile individuale vor creşte cu 1% anul viitor, în timp ce bugetul total al pensiilor va creşte cu 4%.
Tăierea cheltuielilor ar reduce deficitul cu 0,77% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2013, în timp ce ajustările în sus ale veniturilor statului ar genere cu 0,56% mai mulţi bani la buget.
Oficialii guvernamentali estimează un deficit bugetar de 6,3% din PIB pentru 2012, deşi mulţi analişti consideră că acest obiectiv este exagerat de optimist. Oricum, guvernul a spus că veniturile fiscale pe anul acesta s-au dovedit a fi mai mari decât prevăzute în buget şi au estimat ca acestea să crească în 2013 cu încă 3,8%.
Adjunctul premierului a mai precizat că guvernul va adopta 43 de legi noi cu scopul de a reforma economia ţării.
Au fost aplicate reforme suplimentare faţă de ceea ce a cerut Bruxelles-ul, a menţionat Olli Rehn, Comisarul European pentru Afaceri Economice şi Monetare.
„Sunt mulţumit în special de planurile ambiţioase menite a înfiinţa un consiliu fiscal independent, de liberalizarea suplimentară a sectorului serviciilor profesionale şi de reducerea efectivă a fragmentării pieţei interne din Spania“, a declarat Rehn.
Reacţia pieţei
Între timp, Castile La Mancha, o comunitate spaniolă autonomă, a devenit al cincilea dintre cele 17 guverne regionale ale Spaniei care se va baza pe un fond de salvare creat de Madrid.
Autorităţile centrale vor solicita 848 de milioane de euro din cele 18 miliarde de euro provenite din Fondul pentru Lichiditate Regională, alăturându-se regiuniilor Valencia, Murcia şi Catalonia, care, acumulat, au solicitat trei miliarde de euro şi Andaluzia care încă nu a specificat exact suma de care are nevoie.
Indicele Ibex al bursei de valori spaniole şi-a menţinut poziţia, terminând şedinţa de joi cu o scădere de doar 0,15%, pierzând, însă, cu o zi în urmă, 3,9%. Celelalte burse europene au înregistrat reveniri modeste de aproximativ 0,25%.
Pe 26 septembrie, bursele au căzut brusc, pe măsură ce pieţele au fost afectate de protestele violente din Madrid şi din Atena, dar şi de o declaraţie din partea oficialilor băncii centrale spaniole, potrivit cărora ritmul de creştere economică a continuat să scadă şi în al treilea trimestru al acestui an.
Ministrul grec de Finanţe, Yannis Stournaras, a anunţat joi că s-a ajuns la „un acord de bază“ cu creditorii privind măsurile de austeritate necesare Greciei pentru a respecta condiţiile accesării următoarei tranşe a împrumutului de urgenţă.
Pe pieţele de obligaţiuni, costurile de împrumut pe termen lung ale guvernului spaniol au scăzut puţin, la o dobândă implicită de până în 6% pe o perioadă de zece ani.
Dobânda la obligaţiuni pe zece ani a crescut miercuri cu un sfert de punct procentual, pe măsură ce investitorii sunt îngrijoraţi de capacitatea guvernului de a-şi rambursa datoriile sau de a rămâne în zona euro.
Guvernanţii spanioli speră ca măsurile de austeritate prezentate joi să presupună ca, în cazul în care va solicita un nou împrumu de urgenţă, acesta să vină cu mai puţine condiţii impuse de creditorii internaţionali.
„Cădere semnificativă“
Prim-ministrul Mariano Rajoy a alimentat speranţele potrivit cărora Spania ar solicita un ajutor financiar de urgenţă în timpul unui interviu pentru publicaţia „Wall Street Journal“. Premierul consideră că, dacă s-ar ajunge în situaţia în care costurile de împrumut ar fi „prea ridicate pentru o perioadă prea îndelungată“, atunci „vă pot asigura 100% că aş aproba acest împrumut de urgenţă“.
Oficialii guvernamentali încă analizau condiţiile împrumutului de urgenţă joi, atunci când au prezentat proiectul noului buget, a declarat Luis de Guindos, ministrul spaniol al Economiei. Acceptarea împrumutului de urgenţă ar permite cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale spaniole direct de către Banca Centrală Europeană (BCE).
Situaţia economică rămâne în continuare sumbră, mai ales că observaţiile de miercuri din partea BCE reflectă că recesiunea prin care trece Spania s-a adâncit în ultimele trei luni.
„Informaţiile disponibile pentru cel de-al treilea trimestru al acestui an arată că producţia continuă să scadă într-un ritm semnificativ, într-un mediu unde tensiunile financiare rămân la un nivel ridicat“, au precizat într-un raport lunar reprezentanţii băncii centrale a Spaniei.
Săptămâna trecută, oficialii de la BBVA, cea de-a doua bancă spaniolă, au estimat că sectorul bancar ar avea nevoie de un ajutor 60 de miliarde de euro. Alte 20 de miliarde de euro au fost alocate deja băncilor cu probleme.
Spania, cea de-a patra dintre cele mai mari economii din zona euro, a căzut din nou în recesiune în ultimul trimestru al anului 2011, cea de-a doua recesiune de la explozia bulei imobiliare.
Cu un ritm de creştere economică în scădere şi cu tulburări la nivelul ţării, reducerea deficitului bugetar prin intermediul unor măsuri suplimentare de austeritate s-ar putea dovedi o responsabilitate grea pentru guvernanţi.
Se încarcă comentariile...
