FMI: Deficitul fiscal a persistat în ciuda înghețării salariilor și pensiilor. Este nevoie de ajustări fiscale suplimentare

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, a analizat reformele României în perioada 3-12 septembrie, la finalul vizitei transmițând presei câteva dintre principalele concluzii.

FMI se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 1% în acest an. Foto Shutterstock

„Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale.

Potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, a transmis vineri Executivul.

Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung.

Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori.

Inflația a rămas ridicată

Într-o informare remisă „Adevărul”, FMI precizează că activitățile economice au fost moderate, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari.

„Creșterea PIB-ului real s-a redus la 0,8% în 2024, deoarece consumul privat puternic, pe fondul creșterii robuste a salariilor, a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. Impulsul creșterii a rămas slab în prima jumătate a anului 2025, deoarece incertitudinea semnificativă a afectat sentimentul economic.

Inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9% (față de anul precedent, an/an) în august, determinată de inflația persistentă din servicii, datorită creșterii salariale încă puternice, deși moderate. Inflația totală a crescut semnificativ la 9,9% (an/an) odată cu eliminarea plafonării prețului energiei electrice și cu creșterea cotei TVA.

Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7% din PIB (pe bază de casă) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariilor din sectorul public și cheltuielilor publice de capital finanțate pe bază internă. Deficitele fiscale în creștere au contribuit la adâncirea deficitului de cont curent, ajungând la 8,4% din PIB”, susțin reprezentanții Fondului.

Deficitul fiscal a persistat în ciuda înghețării salariilor și pensiilor

În ciuda înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul fiscal mare a persistat până la jumătatea anului, determinat de creșterile continue ale cheltuielilor curente, susține FMI.

„Se așteaptă ca creșterea economică să crească treptat până la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul real este proiectat să crească cu 1,0% și, respectiv, 1,4% în 2025 și, respectiv, 2026, deoarece accelerarea investițiilor finanțate de NGEU ar compensa parțial moderarea consumului privat rezultată din inflația temporar ridicată și efectele consolidării fiscale”, precizează Fondul.

Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025-2026, care include reforme fiscale pentru creșterea cotelor standard și reduse de TVA, împreună cu o înghețare continuă a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni înainte de a se încadra în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație.

O retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-26 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice din cauza deficitului fiscal încă ridicat.

Creșterea economică mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali - potențial coroborată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și o intensificare a conflictelor regionale - ar putea afecta fluxurile comerciale și de investiții străine directe. Pe de altă parte, implementarea solidă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se aștepta, rezultând o creștere și o investiție privată mai mari.

Riscurile în creștere la adresa inflației includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere salarială mai puternică decât se aștepta, posibil determinată de o inflație totală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea preconizată a inflației de bază.

Este nevoie de ajustări fiscale suplimentare

Consolidarea fiscală amplă pentru 2025-26 este binevenită, iar executarea acesteia, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii pieței, mai arată FMI.

„Se preconizează că pachetul de reforme, dacă va fi executat integral, va reduce deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și, respectiv, 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026.

Cu toate acestea, se preconizează că deficitul fiscal se va reduce doar treptat ulterior, până la aproximativ 5% din PIB până în 2030, raportul datoriei publice în PIB continuând să crească până la aproape 70%.

Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔% din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Specificarea inițială a unor măsuri concrete, care intră în vigoare din 2027, ar contribui la restabilirea credibilității și la creșterea previzibilității politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional. Reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor UE disponibile, ar contribui la consolidarea finanțelor publice, susținând în același timp creșterea economică.

• Veniturile fiscale ale României ca procent din PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a susține nevoile tot mai mari de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate cu mediile UE. Un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și echității.

• Pe fondul unei consolidări fiscale semnificative, este esențial să se avanseze reformele structurale pentru a consolida în mod durabil creșterea economică și pentru a debloca fondurile UE angajate.