Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Analiză Economiști: „Au exagerat cu generozitatea angajării neamurilor”. Riscăm o criză uriașă din care să ne scoată doar FMI

1 live

Publicat: 03.09.2025 20:51

În ultimele luni, de când se tot vorbește despre măsurile de austeritate, economiștii și patronatele au avertizat că acestea nu pot produce efectele scontate decât dacă sunt implementate „la pachet”, deopotrivă pentru sistemul public și pentru cel privat.

Un bărbat își cară lucrurile într-o cutie după ce a fost concediat

Concedierile programate în primării și Consilii Județene au stârnit ample controverse

Iar faptul că, din cele șase pachete de măsuri, au fost aprobate doar cinci, lipsind fix reforma administrației publice dezechilibrează puternic balanța în defavoarea mediului de afaceri, adică exact partea care plătește sume uriașe la bugetul de stat, din care angajații din administrația publică își încasează salariile.

Economist: Au exagerat cu generozitatea angajării neamurilor

Economistul Radu Nechita, profesor de economie la UBB, a declarat pentru „Adevărul” că aceste reduceri de personal ar trebui să țină cont nu doar de populația din unitatea administrativ teritorială (UAT), ci și de veniturile pe care aceste le colectează din taxele și impozitele plătite de firmele înregistrate în localitate și de populație.

„Ar trebui să existe o mai mare eterogenitate din punct de vedere al modului de funcționare al primăriilor. În primul rând să ai un număr de posturi în funcție de populație, dar și în funcție de veniturile colectate de primărie. Dacă ai 100 de asistați sociali nu-ți trebuie foarte mulți angajați în primărie, e nevoie doar de câțiva oameni în departamentul de specialitate. În mediul privat sunt firme care cu doar câțiva angajați țin contabilitatea a zeci de alte firme.

În al doilea rând, trebuie ameliorat modul de stabilire a numărului de posturi dintr-un UAT și cu veniturile locale. Cheltuielile unei primării ar trebui să nu depășească un anumit procent din aceste venituri, primăria trebuie să se poată întrețină singură, nu cu bani de la stat pentru plata personalului.

Trebuie implementată ideea de responsabilitate fiscală. Personal, chiar cred că se poate. Cea mai bună dovadă este organigrama, care are un număr de posturi umflat. Este nevoie de criterii coerente a cheltuirii banului public. Trebuie să se țină cont și de venituri. Au exagerat cu generozitatea angajării neamurilor. E un pas care trebuie făcut. Cheltuielile de personal trebuie reduse. În plus, aș vrea să știu în ce măsură se verifică oamenii la angajarea în primării? Sunt testați pentru abilitatea de a folosi Excel sau a Solitaire-ului? Eu cred că dacă i-ar testa acum, jumătate pică”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Negrescu: Asistăm la o scamatorie bugetară

La rândul său, consultantul economic Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că, din păcate, asistăm la o scamatorie bugetară.

„Asistăm, din păcate, la un fel de exercițiu de scamatorie bugetară, în care reforma statului este, din nou, subiect de alba-neagra. Intenția premierului de a tăia în carne vie, de a reduce în mod real cheltuielile de funcționare ale statului, inclusiv pe cele cu salariile care au atins un nivel istoric, se lovesc de artificiile inventate de politicieni.

Să se restructureze primesc dar să nu se schimbe nimic – aceasta pare a fi deviza politicienilor populiști care tratează cu o inconștiență dezarmantă situația bugetară a țării, una extrem de grea”, a declarat el.

Acesta a explicat că, după primele 7 luni din 2025, deficitul este cu 5 miliarde mai mare decât anul trecut și cheltuielile statului continuă să crească, „iar dacă nu vom strânge cureaua, riscăm să spulberăm și bruma de încredere acordată de CE și investitori”.

„Iar efectele vor fi pe măsură. Riscăm să ne trezim într-o criză uriașă din care să ne scoată doar FMI, cu măsuri și mai dure, precum creșterea TVA la 25%, a impozitului pe salarii la 20%, reducerea nu înghețarea salariilor bugetarilor. Ne jucăm cu focul, mimând reformele, iar acest lucru s-ar putea să ne ardă puternic la buzunar. Ce încearcă Bolojan acum este doar să reducă câteva miliarde din cheltuielile statului, nicidecum să facă o reformă administrativă. E o măsură de avarie, nicidecum una structurală, asta în condițiile în care ne aflăm în cea mai gravă criză financiar-bugetară din ultimii 17 ani.

Multe dintre posturile preconizate să fie tăiate oricum nu erau ocupate de nimeni, erau doar bugetate. Pe ansamblu, doar maxim 10-13 mii de oameni ar urma să fie disponibilizați, ceea ce este un număr redus raportat la dimensiunea necesară a restructurării aparatului public”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Bolojan: Reforma administrativă este absolut necesară

De altfel, premierul Ilie Bolojan a explicat marți într-o conferință de presă care este miza adoptării reformei administrative, cea care a creat dispute în Coaliția de Guvernare.

Premierul a explicat că pachetul 2 reduce privilegiile din sectorul public, întărește colectarea și restabilește egalitatea de tratament între cetățeni și între firme.

Doar că pachetul 2 trebuia să fie completat de al șaselea, legat de reforma administrativă, dar nu s-a ajuns la un acord în Coaliție.

„Pe componenta de cheltuieli aș dori să insist pe blocurile mari, pentru că administrația publică adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în asistența socială.

Citește și: Care sunt primăriile și consiliile județene care vor face cele mai multe concedieri

Dacă nu controlăm zona de cheltuieli ale statului, riscăm ca tot ce este suplimentar să se ducă pe cheltuielile de personal și la anul să ne trezim în situația de acum.

La administrația publică locală, reforma este absolut necesară pentru că primăriile nu-și pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează. Iar dacă nu poate înseamnă că există pentru angajați, nu pentru cetățeni.

Pachetul pe administrație avea 3 direcții importante: creșterea capacității administrative, partea de descentralizare, creșterea eficienței administrației locale.

Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau la alta. Administrația noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori. Este singura zonă unde Guvernul poate acționa.

Mulți primari și-au calculat organigrama sub numărul maxim de angajați.

190.000 de posturi aprobate în România. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este 164.000 posturi. Efectiv ocupate sunt 130.000 de posturi.

Avem deci 32.000 de posturi vacante sau neocupate, deci dacă reduci cu 25% nu afectezi nimic, pentru că desființezi posturi care nu există, n-au fost înființate.

Nu pot să fac acest lucru, am propus să facem o analiză corectă a administrației locale din România.

Veți vedea pe fiecare județ și localitate câte posturi au fost aprobate, care sunt simulările de reduceri de personal și cine va trebui să facă reduceri”, a declarat marți Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că sunt trei ipoteze de lucru:

- dacă vrem o reducere efectivă de 5% înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim de posturi. Din peste 3.200 de unități administrative ar trebui reduse posturile în 1.000 pt că au personal supradimensionat

- dacă facem reducere de 10% ar însemna o reducere de aproximativ 40% ca să reducem efectiv. În jumătate din UAT ar trebui redus personalul.

- 15% reducere e nevoie de o reducere de 45% din baza maximă, adică 60% din UAT trebuie să facă o reducere efectivă de personal.

Județele care ar pierde cel mai mult personal

Per total, reducerea efectivă a numărului de posturi ocupate ar fi de doar 13.098 din cele 128.884 posturi ocupate, adică doar 10%, care ar afecta jumătate din unitățile administrative din țară – 1.655 UAT din cele 3.228 existente.

Potrivit datelor Guvernului, consultate de „Adevărul”, printre cele mai mari tăieri de posturi s-ar număra următoarele județe și Bucureștiul:

- Argeș ar trebui să reducă 649 de posturi ocupate, din 58 de UAT (Unitate administrativ teritorială), ceea ce ar însemna o tăiere de 16% a numărului de posturi ocupate;

- Suceava – 627 de posturi tăiate, o reducere cu 13% în 48 de UAT;

- Prahova 724 de posturi tăiate, adică 15% din totalul posturilor ocupate în 68 de UAT

- București 709 posturi ar trebui tăiate, adică 8% în 4 UAT;

- Mehedinți – 301 posturi tăiate, adică 15% din totalul posturilor ocupate în 32 de UAT;

- Galați ar trebui să taie 522 de posturi ocupate, adică 17%, în 61 de UAT;

- Mureș – reducere cu 13% a numărului de posturi (513 posturi) în 56 de UAT;

- Dolj – 413 posturi tăiate, o reducere cu 10% în 65 de UAT;

- Hunedoara – 450 de posturi tăiate, o reducere cu 14% în 46 de UAT.

Citește și: Olguța Vasilescu, ironică la adresa lui Bolojan. „A căzut și mitul că în administrația publică locală sunt cei mai mulți angajați”