Analiză Evaziunea fiscală, nota plătită de contribuabilii onești. Unde sunt vulnerabilitățile și cât contează reducerea gap-ului de TVA

Deficitul bugetar al României este profund afectat de evaziunea fiscală ridicată, statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este o cauză majoră a veniturilor bugetare scăzute, cu un deficit care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, punând presiune pe datoria publică. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că, de fapt, costul evaziunii fiscale este plătit de toți românii, mai ales de către cei corecți.

Deficitul bugetar este în strânsă legătură cu evaziunea fiscală. Foto arhivă

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea ilegală, intenționată, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat de către persoane fizice sau juridice. Aceasta implică activități frauduloase precum ascunderea veniturilor, folosirea de facturi false sau nedeclararea activităților comerciale. Este o infracțiune, conform Legii 241/2005, și implică și pedepse cu închisoarea de la 2 la 8 ani sau amendă penală, în funcție de prejudiciu.

„În 2023, decalajul de TVA al României a fost estimat la aproximativ 30%, adică în jur de 9,2 miliarde euro. Asta înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu ajunge la buget. Într-o economie în care veniturile fiscale sunt sub 30% din PIB – printre cele mai scăzute niveluri din UE – impactul este semnificativ și se vede direct în deficit și în nevoia de finanțare”, a declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi.

Întrebat dacă pot exista lacune legislative, care să favorizeze apariția evaziunii fiscale, analistul a opinat că este posibil, însă, din perspectiva datelor publice, problema pare să fie mai degrabă una de eficiență administrativă și capacitate de control. „România are un cadru legal aliniat directivelor europene. Vulnerabilitățile apar mai ales în zonele unde tranzacțiile sunt complexe, lanțurile sunt lungi și verificarea este dificilă”, a explicat Silviu Gresoi.

Gresoi: Costul final al evaziuni nu dispare, se redistribuie

Potrivit acestuia, cele mai expuse domenii sunt, în mod tradițional:

– comerțul intracomunitar și importurile,

– construcțiile,

– comerțul auto,

– retailul și zona de e-commerce.

„Și nu pentru că aceste sectoare sunt „problematice”, ci pentru că structura lor economică permite mai ușor apariția unor scheme de evitare a plății taxelor”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

„Costul final al evaziunii nu dispare – el se redistribuie. Când miliarde de euro nu sunt colectate, diferența se reflectă fie în deficit mai mare, fie în presiune fiscală suplimentară asupra celor care plătesc corect. Reducerea chiar și cu câteva puncte procentuale a decalajului de TVA ar avea un efect bugetar comparabil cu o măsură fiscală majoră, fără a crește taxele. Aceasta este miza reală”, a adăugat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Adrian Negrescu: Cifrele arată o „hemoragie” constantă a banilor publici

Evaziunea fiscală este, fără îndoială, una dintre cele mai mari probleme structurale ale României, a adăugat analistul Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

„Înțeleg pe deplin de ce acest subiect provoacă frustrare, mai ales când deficitul bugetar crește, iar oamenii corecți resimt o povară fiscală tot mai mare. Realitatea este că statul român pierde sume colosale din cauza necolectării taxelor și a economiei subterane. Cifrele sunt alarmante și arată o „hemoragie” constantă a banilor publici. România pierde anual în jur de 16 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale (aproximativ 10% din PIB). România ocupă constant primul loc în Europa la neîncasarea Taxei pe Valoarea Adăugată”, a declarat Negrescu.

Mai simplu spus, din 3 lei pe care statul ar trebui să-i încaseze, 1 leu dispare pe drum a explicat analistul, adăugând că acest lucru înseamnă un minus de aproximativ 7 până la 9 miliarde de euro anual, pierduți în fraude de tip carusel sau vânzări la negru.

Domenii recunoscute pentru evaziunea fiscală mare

O altă problemă majoră o reprezintă, în opinia lui Adrian Negrescu, nivelul contrabandei care a crescut semnificativ. O analiză realizată recent de Frames arată că economia subterană, alimentată direct de contrabandă, depășește zeci de miliarde de lei.

Numai în cazul tutunului, spune acesta, unde există măsurători constante, piața neagră a variat în ultimii ani între 7% și 10%, generând pierderi de sute de milioane de euro anual la buget. Mai mult, estimările din anchete arată că până la o treime din evaziunea fiscală din România are o legătură directă sau indirectă cu Portul Constanța și mărfurile intrate fără taxe.

„Contrabanda nu este un fenomen izolat, este de fapt motorul principal al evaziunii fiscale la graniță și pe piața internă. Mărfurile introduse ilegal în țară (haine, parfumuri, electronice, bunuri de larg consum) sunt ulterior vândute fără bon fiscal. Banii din aceste vânzări generează un flux de numerar ilicit, care este folosit adesea pentru plata muncii „la negru” sau „la gri” (salariul în plic). Companiile românești care importă legal și plătesc toate taxele sunt grav afectate de prețurile artificial reduse ale produselor de contrabandă, ceea ce descurajează mediul de afaceri onest”, a adăugat Negrescu.

Ce se mai poate face

Pentru a reduce eficient acest fenomen, instituțiile de stat, cu ANAF și Vama în prim-plan, trebuie să aplice soluții ferme, precizează analistul.

„S-au făcut pași înainte. Avem e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu și SAF-T însă problema principală este ca ANAF să folosească module de analiză de date (Big Data) pentru a emite alerte automate în cazul anomaliilor, în loc să blocheze antreprenorii corecți cu birocrație inutilă. Și în vămi au fost luate măsuri, s-au instalat scannere, însă mai e mult până să limităm dimensiunea fenomenului care a explodat după intrarea în Schengen, mai ales în zona de sud a României. Altfel spus, fără oprirea fluxului fizic de marfă de contrabandă, combaterea evaziunii interne e doar un pansament”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

În prim-plan, punctează analistul,ar trebui să se afle eliminarea excepțiilor și portițelor fiscale. „Un cod fiscal plin de excepții, facilități și reguli complicate este mediul perfect pentru ca firmele-fantomă să disimuleze frauda sub masca „optimizării fiscale”. Un cod fiscal simplu și uniform reduce dramatic spațiul de manevră pentru evaziune”, a explicat Negrescu.

În plus, susține acesta, avem nevoie de creșterea controalelor direcționate spre marea evaziune. Inspectorii antifraudă trebuie să fie ghidați strict de analize de risc, pentru a destructura marile rețele evazioniste transfrontaliere, nu pentru a amenda mici comercianți pentru greșeli birocratice minore.

„Este clar că instrumentele există, dar aplicarea lor sistemică face diferența între o economie sănătoasă și una în care statul este permanent păgubit”, a adăugat analistul.