Ce a obținut România prin denunțarea la ONU a atacului cu dronă de la Galați. Implicațiile confruntării diplomatice cu Federația Rusă

La 4 zile după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, România a reușit să obțină sprijinul a 56 de state membre în cadrul unei intervenții la Consiliul de Securitate al ONU, unde incidentul a fost condamnat ca exemplu al extinderii efectelor războiului din Ucraina. În acest context, analistul de politică externă Emanuel Cernat a explicat pentru „Adevărul” sesizarea ONU reprezintă un pas prin care România a reușit să internaționalizeze rapid incidentul de la Galați și să ridice problema Mării Negre la un nivel diplomatic superior

Oana Țoiu susține o declarație într-o reuniune ONU. FOTO: Facebook

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit pentru prima dată la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Ministrul interimar de externe, Oana Țoiu, a denunțat, în numele a 56 de state, agresiunea rusă și încălcarea repetată a spațiului aerian al României.

 „Încălcările spațiului aerian al României și al altor parteneri din Europa Centrală și de Est de către drone rusești au avut loc în mod repetat de la izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o consecință directă a tacticilor de escaladare folosite de Rusia în atacurile sale împotriva Ucrainei. Un astfel de comportament este inacceptabil în conformitate cu dreptul internațional și trebuie să înceteze", a spus Oana Țoiu.

De cealaltă parte, ambasadorul Federației Ruse la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile drept „nefondate”, vorbind despre „teorii conspiraționiste” și „provocări ucrainene”.

„Dacă o asemenea dronă ar fi avut, după cum se spune, ar fi lovit acoperișul unui bloc, consecințele nu ar fi fost limitate la focul arătat de media românească, acoperișul ar fi fost distrus complet. Distanța de la Reni până la clădirea din Galați este de 19 kilometri și 500. Dacă forțele armate ucrainene ar fi fost capabile să atace drona rusească lângă Reni, ar fi căzut acolo și nu ar fi zburat fără să se detoneze în aer. Împrejurările a ceea ce s-a întâmplat trebuie stabilite printr-o investigație deplină, depolitizată, cu investigație rusească, și suntem gata să participăm la o asemenea investigație doar dacă date obiective și rămășițe ale dronei ne sunt oferite pentru analize”, a spus Vasili Nebenzia.  

„Prima dată când România folosește acest tip de sesizare"

Demersul de la New York marchează o schimbare de registru în diplomația românească față de efectele războiului din Ucraina, explică Emanuel Cernat, analist de politică externă. 

„Cred că este un prim pas pe care România îl face și reprezintă o nouă dimensiune de diplomație externă pe care o explorează în acest moment. Practic, este pentru prima oară când România folosește acest tip de sesizare a unui for internațional. Până acum s-a discutat de foarte multe ori despre reacțiile față de Alianța Nord-Atlantică și despre posibilitatea invocării articolului 4 al Cartei NATO, însă soluția identificată de diplomația de la București a fost sesizarea Consiliului de Securitate al ONU", spune Cernat.

Dincolo de declarația formală, explică analistul, prin această sesizarea România a reușit să atragă atenția la nivel internațional asupra incidentului de la Galați.

„Acest demers a adus în atenția internațională situația României, a Mării Negre și a Ucrainei în contextul atacurilor Federației Ruse, ridicând problema la un nivel foarte înalt. Probabil de aici și reacția Federației Ruse, care poate fi percepută ca fiind deranjată de acest demers. Este o dovadă că diplomația nu se face doar prin argumente de putere, ci și prin argumente de drept internațional, așa cum a subliniat ambasadorul României la Națiunile Unite", explică analistul.

Rusia speculează neclaritățile de comunicare

Criticile la adresa modului în care autoritățile române au gestionat public incidentul au fost numeroase, iar Cernat recunoaște că lipsa de claritate în comunicare creează vulnerabilități pe care Moscova le-a explorat activ, inclusiv la nivelul ONU.

„Rusia încearcă să speculeze orice vulnerabilitate în comunicarea publică a autorităților de la București și să își construiască argumentația pe aceste neclarități. Dacă ne uităm la reacțiile internaționale, observăm că incidentul a generat poziții ferme. Ministerul Afacerilor Externe de la Paris a convocat ambasadorul Federației Ruse pentru a cere explicații. De asemenea, Italia a decis trimiterea unui contingent suplimentar de militari în România. Toate aceste reacții, alături de condamnările venite din partea mai multor lideri europeni și internaționali, arată că evenimentul este unul de o gravitate ridicată", spune Cernat.

De ce nu a fost expulzat ambasadorul rus

Una dintre întrebările cel mai des ridicate după incident a vizat oportunitatea expulzării ambasadorului Federației Ruse de la București, variantă luată în calcul și de președintele Nicușor Dan.

„În ceea ce privește expulzarea ambasadorului rus de la București, în gramatica diplomatică există mai multe niveluri de escaladare. Expulzarea unui ambasador reprezintă ultimul nivel și cred că, în acest moment, ar fi fost o măsură excesivă. Ar fi însemnat o escaladare rapidă a conflictului diplomatic la cel mai înalt nivel", spune analistul.

Închiderea consulatului Federației Ruse de la Constanța, anunțată de autoritățile române, se situează pe o treaptă inferioară în această ierarhie diplomatică, dar rămâne un semnal cu greutate, explică Emanuel Cernat.

„O măsură precum expulzarea unui consul general este deja una foarte puternică și vizibilă, care transmite un semnal clar din partea autorităților de la București. În schimb, păstrarea nivelului diplomatic actual permite menținerea unei marje de control și evitarea unei escaladări inutile, în condițiile în care astfel de tensiuni pot continua să apară", a conchis analistul politic Emanuel Cernat.