Analiză Ce urmează după expulzarea consulului rus. Un analist de politică externă explică pașii diplomatici pe care îi poate face România

România a trimis Moscovei cel mai dur semnal diplomatic din istoria recentă a relațiilor bilaterale, expulzând consulul general de la Constanța — cel mai înalt diplomat rus prezent pe teritoriul țării. Dar gestul ridică imediat o întrebare: ce urmează dacă dronele rusești continuă să cadă pe teritoriul românesc? Analistul Cristian Barna trasează pentru „Adevărul" harta escaladării diplomatice și explică până unde poate merge România fără să rupă definitiv relațiile cu Rusia.

Ambasada Rusiei la Bucureşti Foto: Inquam Photos/Alexandra Neagoe

„Adevărul” a discutat cu analistul de politică externă Cristian Barna semnificația diplomatică a deciziei luate de România. Consulul general al Rusiei la Constanța, Andrey Kosilin, a părăsit România după ce Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a declarat persona non grata iar consulatul a fost închis în urma acestei decizii.

„Nu s-a prea mediatizat corect ce a însemnat expulzarea consulului general de la Constanța. Toată lumea a spus că e oficină de spionaj acolo, că de mult trebuia să fie închis și așa mai departe. Perfect adevărat, așa este. Dar ce? Ambasadorul Rusiei de la București nu este oficină de spionaj? Este chiar oficină de spionaj la un nivel chiar mai înalt, ca să mă exprim așa. Din punct de vedere diplomatic, ceea ce s-a întâmplat după atacul de la Galați a fost cel mai ofensiv gest pe care România putea să îl facă din punct de vedere diplomati”, semnalează analistul.

Potrivit acestuia, alegerea unui consul general ca țintă a măsurii diplomatice nu este întâmplătoare, acesta fiind cel mai înalt rang diplomatic.

„Niciuna dintre persoanele care sunt în Ambasada Rusiei la București nu are gradul atât de mare ca un consul general. Poate mai puțin atașatul militar, dar, din câte știu, el deja a fost declarat persona non grata mai demult. Și atunci, practic, gestul României, pe care nici președintele nu l-a explicat cum trebuie, este un gest de protest. Gestul de protest este: ne înăsprim relațiile diplomatice cu Rusia. La acest nivel, al doilea celui mai important om din România din punct de vedere al funcției diplomatice al Federației Ruse, îl declarăm persona non grata și închidem și acel consulat.”

Care ar putea fi următorul pas în escaladarea diplomatică?

Întrebat dacă România ar putea ajunge la expulzarea ambasadorului rus, specialistul spune că există mai multe variante intermediare.

„Nu există un pas mai sus decât declararea persona non grata a ambasadorului Rusiei.  Sunt mai multe alternative. Poți să declari numai pe ambasador persona non grata și rămâne un consilier politic care să țină legătura cu România și cu Rusia, poți să închizi și ambasada. Să declarăm persona non grata ambasadorul și atunci avem niște relații la nivel de, nu știu, secretar politic al ambasadei, consul general la București.

Declaraţia este la nivelul următor, dacă se mai întâmplă, vrem să declarăm protestul diplomatic la un nivel superior. ”

Imagine de la Kremlin Foto: Shutterstock

Ce s-ar întâmpla cu românii din Rusia dacă ambasada de la Moscova ar fi închisă?

În cazul închiderii ambasadei care ar fi situația cetățenilor români aflați în Rusia. Aproximativ 5300 de cetăţeni români locuiesc în Rusia, iar numărul lor a scăzut de trei ori de la începutul războiului în Ucraina. Specialistul explică faptul că dreptul internațional prevede soluții pentru astfel de situații.

„Dacă se închide ambasada de la Moscova, de obicei obligațiile consulare sunt preluate de o altă ambasadă, pe care românii o agrează împreună cu Federația Rusă. Există precedente internaționale pentru relații tensionate fără închiderea ambasadelor.”

Pentru a explica de ce statele evită uneori ruptura diplomatică totală, specialistul oferă exemplul relației dintre Arabia Saudită și Iran.

„Arabia Saudită cu Iranul sunt foarte supărați pentru ceea ce a făcut Iranul Arabiei Saudite. Dar, deși după foarte mulți ani și-au reluat relațiile diplomatice, în timpul acestui conflict nu și-au închis ambasadele. Adică ambasadorul Iranului există, este în continuare în Arabia Saudită și se discută cu el.”

În opinia sa, reacțiile diplomatice trebuie analizate și prin prisma unei reacţii echilibrate şi trebuie evitată escaladarea conflictului.

„Trebuie să ne uităm la dimensiunea de proporționalitate. Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și-au închis ambasadele la Moscova? Deşi şi în Letonia a căzut o dronă peste un zid. Cam în aceeași situație cu noi. La noi este cea mai gravă situaţie pentru că au fost răniţi doi oameni, dar situaţia putea să fie la fel de gravă şi în ţările baltice sau în Polonia”

Cum ar putea răspunde Federația Rusă la gestul României?

Specialistul subliniază însă că gesturile diplomatice au în primul rând un rol simbolic și politic, explicând că „asta este un instrument de protest al statului român, să îl exerciți, că tu îl consideri ostil prin decizie”, iar în opinia sa Moscova va reacționa cel mai probabil simetric. 

„Federația Rusă poate să răspundă și va răspunde mai mult ca sigur cam la același nivel. Se stabileşte pe cale de reciprocitate, se vede care este nivelul cel mai înalt al diplomatului care a fost expulzat. Omologul consulului este primul colaborator al ambasadorului României la Moscova sau unul dintre cei doi miniştrii plenipotenţiari sau consulul. Probabil că vor face lucrul acesta dacă nu vor considera că ne ignoră, pot face şi lucrul acesta.”

Totuși, România nu are în prezent un consulat comparabil în Rusia, ceea ce complică o eventuală măsură identică.

O eventuală escaladare diplomatică între România și Federația Rusă ar avea mai degrabă un caracter simbolic și reciproc, în timp ce adevărata miză strategică rămâne controlul rutelor de export ucrainene din zona Dunării și presiunea militară asupra Odessei.