Economia nu îşi revine fără stimuli

Miniştrii de finanţe ai celor mai dezvoltate ţări, G-7, au analizat măsurile de ieşire din criza economică. Miniştrii de finanţe G-7 doresc menţinerea stimulentelor financiare, în ciuda temerilor investitorilor cu privire la deficitele bugetare.

Guvernele se află în faţa unei dileme. Pe de o parte trebuie să acorde sprijin pentru ieşirea din recesiunea de anul trecut, iar pe de alta să facă faţă atacurilor speculative legate de creşterea datoriilor externe, care pot încetini ritmul de dezvoltare.

"Trebuie să continuăm programele de stimulare economică şi să începem să concepem strategiile pentru implementarea unor măsuri fiscale sustenabile pentru ieşirea din criză", a declarat Ministrul de Finanţe canadian, Jim Flaherty, la reuniunea G-7 a miniştrilor de finanţe, care se desfăşoară la Iqaluit, Canada.

Indicele global al burselor de valori mobiliare a scăzut la cel mai mic nivel faţă de luna octombrie 2009, pe seama riscurilor statelor din Europa de sud de a intra în incapacitate de plată.

Reducerea deficitelor, în plan secund

Analiştii spun că unele economii se află între pericolul de a se confrunta cu o criză a datoriilor, pe de-o parte, şi cu riscul de a reintra în recesiune, pe de altă parte. Costurile pentru achitarea ratelor scadente la împrumuturi sunt în creştere, ceea ce reduce şansele de redresare rapidă a economiilor.

În centrul discuţiilor G-7 s-a aflat şi de această dată Grecia, ţara aflată în cel mai mare pericol de incapacitate de plată. "Mesajul membrilor G-7 din Europa a întărit importanţa acţiunii comune pentru eliminarea riscurilor privind Grecia", a declarat Christine Lagarde, Ministrul francez de finanţe.

Deutsche Bank a avertizat că majorarea costului asigurării împotriva intrării în incapacitate de plată a statelor de la periferia zonei euro poate afecta SUA şi Marea Britanie, care se confruntă la rândul lor cu deteriorarea deficitelor bugetare din cauza crizei financiare. Oficialii G-7, grup de state care controlează peste jumătate din economia mondială consideră că actualele cheltuieli publice, ce grevează deficitele bugetare, vor genera suficientă creştere economică pentru ca dezechilberele fiscale să fie refăcute uşor pe termen mediu.

"Poziţia majorităţii statelor este de a susţine în preznt creşterea economică şi de a reduce ulterior deficitele bugetare pe măsură ce economiile îşi revin", a declarat ministrul britanic de finanţe, Alistair Darling. Conform calculelor Fondului Monetar Internaţional, datoria ţărilor G-20 va creşte la 118% din PIB până în 2014, cu 80% mai mult decât înainte de criză, iar unele state G-7 se vor confrunta cu reducerea ratingurilor suverane. Luna trecută, Standard&Poor's a redus ratingul de ţară al Japoniei, a treia economie a lumii, din cauza datoriei publice care a depăşit de două ori PIB.

Având în vedere aceste riscuri, o propunere înaintată de oficialii canadieni pentru discuţie în G-7 prevede luarea unui set de măsuri comune, "credibile, clare şi consistente" pentru echilibrarea balan'eor de plăţi bugetare. Oficialii G-7 s-au reunit sâmbătă şi dumincă la 250 km de Cercul Polar în fostul port al vânătorilor de foci şi balene, actuala capitală a teritoriului canadian Nunavut.