De ce s-ar întoarce românii acasă?

"Adevărul" şi Radio France Internationale şi-au propus să discute, la Craiova, despre oferta pe care o propun angajatorii români ca să atragă în ţară forţa de muncă plecată în

"Adevărul" şi Radio France Internationale şi-au propus să discute, la Craiova, despre oferta pe care o propun angajatorii români ca să atragă în ţară forţa de muncă plecată în străinătate

Un loc de muncă bine plătit, un nivel ridicat al calităţii vieţii, acestea sunt doar câteva dintre dezideratele viitorilor angajaţi. Dar ofertele sunt pe măsura cerinţei? Craiova are un potenţial imens de dezvoltare, de aceea atenţia caravanei Eurocafe s-a îndreptat spre capitala Olteniei.

Ne‑am propus să vedem ce înseamnă, în privinţa dezvoltării, venirea Ford şi privatizarea Avioane Craiova. În Cetatea Băniei, toată lumea aşteaptă. Sindicatele şi patronii aşteaptă privatizarea, autorităţile - alegerile, studenţii - stimulente, o bună parte din muncitori - pensia, iar investitorii - legislaţia.

Parteneri de dialog au fost prefectul judeţului Dolj, Silviu Dumitru, liderul de sindicat de la Avioane Craiova, Victor Peţa, vicepreşedintele Organizaţiei Studenţilor din Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică (OSACE) Dragoş Dudău şi reprezentantul Asociaţiei "Tinerii luptă împotriva viciilor mileniului 3", Luminiţa Irimescu. Moderatorii Ovidiu Nahoi şi Dragoş Ghiţulete au provocat invitaţii la o discuţie despre viitorul Craiovei, industriei din zonă şi al locuitorilor.

Multe promisiuni, multe probleme

Un centru universitar şi cultural şi un centru cu o mare capacitate industrială, unde Electroputere, SC Avioane Craiova, Ford sunt doar câţiva piloni. Astfel se vede Craiova de la distanţă, ca un loc care poate oferi o calitate ridicată a vieţii.

La firul ierbii însă, lucrurile se complică, salariile nu sunt foarte atractive, securitatea cetăţeanului este şi ea discutabilă, iar investiţiile sunt "pe ţeavă", dar încă nu s‑au concretizat. Prima întrebare a fost dacă oraşul Craiova este pe cale să "decoleze". Discuţiile nu au fost lipsite de reprize de optimism, scepticism şi, evident, de acuzaţii.

"Tinerii sunt mai deştepţi decât noi"

"Nu ştiu dacă a început să decoleze, dar perspective există. Eu nu aş forţa nota, dar zic că tinerii sunt mai deştepţi decât noi. Indiferent de poziţia socială, că eşti politician, că eşti prefect, că eşti primar, că ai o altă funcţie, eu zic că ar fi foarte bine să oferi mult şi să ceri mai puţin. Ei (tinerii) se orientează. (...) Nu trebuie să-i îndrumăm noi.

Noi trebuie să le oferim. Sunt perspective deosebite. Ford înseamnă în 2-3 ani de zile altceva pentru Dolj... Să-şi continue ascendenţa asta, dorinţa de a obţine o diplomă. Poţi să fii strungar-frezor din inginer, dar nu poţi să fii invers. Cu o diplomă, la o anumită vârstă, poţi să faci de toate", a dat tonul discuţiei prefectul Silviu Dumitru.

Pe lângă uzina de automobile şi fabrica de avioane, el a amintit şi de viitorul aerodrom comercial. "Imaginaţi-vă că Craiova va exploda", mai susţine, plin de optimism, Silviu Dumitru.

"Nu prea merită să rămânem"

Pe cât de optimist a fost prefectul, pe atât de pesimist a fost reprezentantul studenţilor. "Nu prea merită să rămânem în Craiova", şi-a început pledoaria Dragoş Dudău, vicepreşedinte OSACE. Motivele? O grilă mică de salarizare în comparaţie cu alte centre din România: Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara şi mult mai puţine locuri de muncă decât ar avea nevoie tinerii.

"Toate firmele mari ocolesc Craiova, nu ştiu din ce motiv. Este normal să evite acest oraş. Foarte mulţi, când termină liceul, se duc să facă facultatea în Bucureşti, deşi este egală cu cea din Craiova. Se spune că acolo sunt posibilităţi mai multe şi chiar sunt.

Eu lucrez exact în cadrul facultăţii şi pot spune că salariile sunt foarte mici. Nu prea ştiu dacă pot să rămân în Craiova sau nu. Putem face ceva să vină firmele şi la noi?", a continuat liderul studenţilor. Răspunsul prefectului? Au venit firmele, dar craiovenii nu sunt pregătiţi.

"Nu avem forţă de muncă. Pe mine mă sperie că, peste doi-trei ani, nu vom avea forţă de muncă necesară pentru solicitările pe care le vom avea în perioada respectivă. Situaţia e asta. Avem Fordul, avem Electro, avem Avioane, cu perspectivă", a susţinut prefectul de Dolj. Silviu Dumitru a subliniat şi un deficit de forţă de muncă în domeniul bancar. Cât despre dorinţa tinerilor de a munci în străinătate? "Eu nu aş opri copiii să plece în afară. Să vadă cum se munceşte acolo şi cam ce cerinţe sunt în zona respectivă".

"Şpaga a gonit investitorii"

Victor Peţa, liderul sindical de la SC Avioane Craiova SA, a explicat că evoluţia situaţiei din oraş se datorează, în mare parte, autorităţilor care au alungat investitorii interesaţi în potenţialul zonei.

"În Craiova s-au petrecut lucruri care ar fi trebuit să aibă altă evoluţie. Am avut parte de nişte autorităţi locale care nu au făcut administraţie în folosul cetăţenilor. Acei investitori au încercat să vină din 1990 în Craiova, dar aceste firme, în loc să fie încurajate, au fost gonite, pentru că, pentru ei, în momentul ăla comisionul, şpaga erau nişte termeni pe care nu prea îi cunoşteau.

Au trebuit să se replieze şi să se ducă în alte oraşe unde au făcut firme, unde s-au construit şi s-au dezvoltat afaceri şi implicit locuri de muncă. (...) Repet, autorităţile locale nu au făcut ceea ce trebuia de-a lungul timpului. Nu au atras investitori. Inclusiv la Avioane se vorbeşte că unii investitori au venit. Au fost, într-un fel sau altul, izgoniţi". Acesta este tabloul sumbru în care zugrăveşte Peţa istoria recentă a oraşului.

Liderul de sindicat a prezentat şi nişte cifre, îngrijorătoare, care reprezintă numărul de angajaţi ai industriilor din zonă. Peţa a folosit chiar un termen destul de dur, spunând că s-a ajuns "să se producă şomeri". SC Avioane Craiova a ajuns de la 4.500 de angajaţi la 680, Electroputere de la peste 10.000 la 2.000, MAT SA de la peste 4.000 la 400-500. Cea mai bună soartă a avut-o uzina de automobile.

Victor Peţa a semnalat şi situaţia îngrijorătoare de la SC Avioane Craiova. Afirmând că o fabrică de avioane ar trebui să însemne pentru un stat "ceva deosebit", Peţa a criticat guvernările şi oficialităţile care nu au reuşit să menţină la uzina din Craiova decât 681 de angajaţi din cei 4.500 cât existau la începutul anilor '90. El a enumerat modele produse la Craiova IAR 93, realizat în colaborare cu sârbii, şi IAR 99 standard, care este livrat armatei române printr-o firmă străină: Elbit.

"Ce să oferim tinerilor, când trăim de la un an la altul?!"

Problema referitoare la perspectivele tinerilor a fost destul de clar explicată de către Victor Peţa. Fabrica de avioane nu a avut foarte multe de oferit pentru că abia a supravieţuit de la an la an. "Noi am trăit de pe o zi pe alta, de la o comandă mică la alta, în speranţa că procesul de privatizare se va materializa. (...) Statul este cel mai prost administrator pentru că îşi numeşte administratorii pe criterii politice", afirmă liderul de sindicat.

Primii care au fost disponibilizaţi, la începutul anilor '90, au fost chiar tinerii, pentru că se consideră că îşi pot găsi mai repede alte slujbe. Aşa a fost. Tinerii s-au reorientat, iar Peţa avertizează că, "peste câţiva ani, s-ar putea să plătim tributul acestei greşeli pentru că, în acest moment, media de vârstă în Avioane Craiova este de 50 de ani".

"Nu ne-am îngrijit de venirea tinerilor pentru că nu aveam ce să le oferim, pentru că noi am trăit de pe un an pe altul. Acum suntem în discuţii cu liceul care pregătea specialişti pentru fabrica de avioane şi cu facultatea, dar niciodată nu am avut o perspectivă mai mare de un an, doi, trei. Asta a fost marea problemă a noastră", mai arată Peţa.

Politici locale? Eu nu fac politică

Întrebat dacă nu cumva şi autorităţile ar trebui să vină în întâmpinarea tinerilor cu un set de politici publice locale, prefectul a declarat că "el nu ar vrea să intre în politică. Dacă cineva îşi impune o dorinţă, este interpretat". Soluţia universală? Privatizarea. "Important este să privatizăm şi atunci bordul respectiv ştie ce trebuie să facă, nu trebuie să le dirijăm noi capetele".

Silviu Dumitru a explicat că este cazul ca "toată lumea să înţeleagă că acest judeţ şi această zonă au o şansă", criticând cele două principii pe care s-a mers până acum: "să facă altul şi eu să mă laud cu ce face el şi să distrug ce construieşte altul pentru că e în faţă".

Potrivit prefectului, mentalităţile sunt problema şi de schimbarea lor va fi salvarea locuitorilor Craiovei. "Când vom ajunge la nivelul în care vom spune că cerşitul nu este condamnabil, dar este degradant, atunci ne-am regăsit", susţine Silviu Dumitru.

Studenţii cer stimulente

"Trebuie un stimulent din partea companiilor locale, din partea autorităţilor din Craiova pentru că noi, studenţii, nu vrem să ne găsim un loc de muncă în următorii cinci-zece ani. Ci acum, pentru că mulţi dintre noi vom termina şi ne vom definitiva studiile în curând şi ne căutăm un job în Craiova", a fost opinia susţinută de Luminiţa Irimescu, membru în OSACE.

Ea a pus pe tapet un of mare al studenţilor: faptul că li se cere experienţă în momentul angajării, dar în timpul facultăţii nu pot acumula această experienţă. Întrebată care ar fi stimulentele, studenta a părut oarecum descumpănită. "Un stimulent ar fi şi cel economic, dar să se ţină cont că suntem studenţi şi venim de pe băncile facultăţii şi venim doar cu pregătirea teoretică şi ei ar trebui să ne ofere ce ne trebuie pentru a ne dezvolta atât profesional, cât şi personal", a fost răspunsul ei.

Replica prefectului a fost mult mai dură. "Nu trebuie să abandonăm, pentru că nu ştim să înţelegem ce înseamnă muncă şi vrem să transformăm viaţa în ceva uşor", a spus prefectul Silviu Dumitru.

"Să ni se ofere ceva!" contra "Europa e mare"

Discuţia dintre studenţi şi autorităţi a scos la iveală o problemă de esenţă din Craiova. Tinerii au pretenţii ridicate, soluţiile sunt reduse şi nimeni nu pare dispus să dea înapoi. Cercul acesta vicios se transformă într-o adevărată spirală a dezinteresului.

Tinerii ameninţă cu eventualitatea emigrării, autorităţile blufează şi spun "noi nu-i oprim", iar astfel viitoarele investiţii sunt sacrificate. "Trebuie să ţină cont, autorităţile şi marile companii, că trebuie să investească în pregătirea noastră, a studenţilor, a elevilor. Să ţină cont de realităţile şi de preocupările tinerilor din ziua de azi. Trebuie să facă un prim pas în a ne oferi ceva.

Trebuie să dezvolte programe şi proiecte, astfel încât să ne găsim şi noi locul. Parteneriate pentru practică, pentru o colaborare pe termen scurt, să vedem dacă ne putem înţelege", pledează Luminiţa Irimescu. Prefectul aruncă argumentul economiei de piaţă. "Noi suntem în economia de piaţă. Noi suntem nişte visători. Hai să nu mai visăm. Nu se poate să fim un popor de asistaţi. Dacă nu eşti satisfăcut de ce e aicea, şi se oferă alte posibilităţi. Europa e mare", punctează Dumitru.