Exclusiv De ce este benzina mai ieftină în Ucraina decât în România? Lecția economică a ucrainenilor pentru români

În ciuda faptului că este de mai bine de trei ani în război cu Rusia, Ucraina reușește să-și mențină economia funcțională. Profesorul Radu Nechita, care a conferențiat în Ucraina zilele trecute, ne explică, cum supraviețuiește economia ucraineană și de ce benzina este mai ieftină decât la noi.

Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski. FOTO: presidency

Prețul mediu la benzină în Ucraina, o țară aflată în război de mai bine de trei ani, este mai mic decât în România. Astfel, în țara vecină 1 litru de benzina costă 6,29 de lei, în timp ce la noi, prețul este de 7 lei sau mai mult.

L-am întrebat pe economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, care a vorbit, la începutul lunii iulie, în Lviv, la conferința internațională „Renașterea ucraineană”, care este explicația acestei diferențe de preț și cum reușește Ucraina să-și păstreze economia funcțională.

„La noi benzina este scumpă din cauza că asta este politică la nivelul Uniunii Europene: ca energia să fie scumpită artificial prin impozite. Deci nu este o fatalitate, este o decizie politică și nu are rost să ne ascundem după deget. Dacă ne uităm la litrul de benzină, și dacă ar fi produs gratuit de tot circuitul, să primim petrolul gratis, rafinăriile să lucreze fără să ceară bani, și benzina să fie adusă la pompă, cadou, iar oamenii care lucrează la benzinărie să nu ceară salarii, benzina tot ar costa exact cât este nivelul accizei stabilite, de câteva sute de euro la tona de motorină sau de benzină. Astfel, tot ar costa vreo 2-3 lei litrul”, spune acesta.

Motivele pentru care s-a ajuns aici sunt de ordin fiscal și ecologic, spune economistul.

„Trebuie să înțelegem că lucrurile sunt făcute în mod deliberat parțial din motive fiscale, pentru că este o modalitate de a-i pune la plata unor impozite pe contribuabilii care circulă cu mașina sau pe toți cei care transportă produse cu autovehicule. Toată lumea plătește aceste accize, doar că ele sunt împinse mereu mai sus și poate mai sus decât ar fi normal să fie și din motive „ecologice”. Deci se justifică scumpirea carburanților fosili, din dorința - mai demult era de a economisi și de a salva resursele - de a salva planeta. Avem două motive, unul fiscal și unul legat de o ecologie foarte, foarte politizată, în opinia mea”, a detaliat economistul.

„Există activitate productivă în Ucraina”

Nechita a precizat că Ucraina reușește să aibă o economie funcțională deoarece și-a realizat niște circuite alternative și „companiile s-au adaptat foarte repede, au mutat firme, fabrici din zonele afectate de conflict în zonele care nu mai pot fi bombardate chiar atât de ușor, chiar atât de ieftin.”

O altă strategie adoptată a fost fragmentarea producției mai ales a elementelor necesare armatei.

„Producția, de exemplu, de drone și de piese componente pentru drone nu este realizată într-o mare fabrică, într-un mare combinat de producție de drone. Ele sunt foarte, foarte dispersate, ceea ce îngreunează eliminarea lor. În același fel, Ucraina încearcă să-și protejeze toată această industrie care dă dovadă de o capacitate de adaptare ridicată”, a susținut economistul.

El admite că se primesc în continuare ajutoare de diverse feluri din partea statelor europene și, din când în când, și din partea Statelor Unite ale Americii, pentru ca societatea ucraineană să poată funcționa.

„Există însă și activitate productivă. Economia Ucrainei nu este toată oprită. Nu toți oamenii sunt pe front. Nu toți oamenii produc doar drone. Există o activitate economică care se desfășoară în zonele care sunt în afara razei de acțiune a dronelor și a armelor rusești. Există un nivel de normalitate în funcționarea economică. Orașul Lviv este un oraș în care sunt tineri, în care există, paradoxal, și turiști, am auzit, adică vin oameni și din alte părți, sunt polonezi, sunt cehi. La conferința respectivă au venit mulți oameni. Mai vin și investitorii străini, încearcă să vadă dacă nu există oportunități care pot fi valorificate încă de pe acum”, a explicat economistul.

„M-a impresionat dorința de a rezista”

Nechita a fost impresionat de atitudinea ucrainenilor față de război. „Într-o țară aflată în război, sunt oameni care trăiesc în continuare sub bombardamente, care nu vor să plece, care rămân acolo. De asemenea, m-a impresionat dorința lor de a supraviețui și de a rezista în condiții de libertate, dorința lor de a-și păstra libertatea și de a trăi în pace, în normalitate. M-a impresionat optimismul lor și energia de care dădeau dovadă acei tineri care au participat la conferință”.

Nechita a mai remarcat că persoane cu care interacționat erau orientate spre a găsi metode noi de a rezista în continuare atacului rusesc: „Nu am găsit oameni cu atitudinea: „hai să ne luăm catrafusele și să mergem până unde ne promite Rusia că nu ne atacă până data viitoare”. Atmosfera era „hai să vedem cum reușim să găsim metode de a rezista în continuare, de a produce și noi pagube armatei lor”.

„Eforturile lui Putin de a provoca devastarea Ucrainei au eșuat”

Într-o analiză pentru The Guardian, Christopher Dent, profesor de economie și afaceri internaționale la școala de afaceri a Universității Edge Hill, spune că „toate eforturile președintelui rus de a provoca devastarea necesară pentru a supune Ucraina au eșuat, ceea ce face ca Ucraina să fie o alegere mai bună pentru un investitor în cazul în care războiul se va termina.” Se estimează că vor fi necesare cel puțin 500 de miliarde de dolari pentru a reconstrui Ucraina odată ce luptele se vor opri.

Un exemplu al rezistenței Ucrainei poate fi găsit în piața sa de energie electrică, care s-a consolidat în ciuda bombelor care au căzut asupra centralelor electrice și a cablurilor de transmisie, arată analiza citată.

În 2023, un presupus terorist rus a aruncat în aer centrala hidroelectrică Kakhovka. Gaura căscată din baraj a trimis milioane de litri de apă să curgă prin orașe și sate, provocând pagube de cel puțin 2 miliarde de dolari economiei din zonă.

De atunci, o redresare este în curs de desfășurare. În timp ce importurile de energie electrică au crescut la jumătate, de la 123 GWh la 183 GWh din ianuarie 2024 până luna trecută, exporturile au crescut vertiginos de la doar 5 GWh la 85 GWh în aceeași perioadă.

„Acest lucru reflectă rolul tot mai mare al Ucrainei în super-rețeaua europeană”, spune Dent, exporturile de energie electrică fiind trimise în principal către Moldova, Ungaria și România.

Porturile Ucrainei de la Marea Neagră încă funcționează, iar comerțul se desfășoară spre vest de-a lungul Dunării și, într-o măsură mai mică, pe calea ferată. Între timp, agricultura a înregistrat o redresare majoră.

Puține lucruri din țară funcționează așa cum o făceau în 2021, dar rezistența este remarcabilă, spune Dent.

„Privind spre următorii 10 ani, Ucraina are o bogăție de zăcăminte metalice, multe dintre ele rare, pe care unele estimări le estimează la 11 trilioane de dolari”, arată analiza din The Guardian.

Și sistemul fiscal al țării continuă să funcționeze. Veniturile fiscale din decembrie 2024 au înregistrat o îmbunătățire de 50% față de anul precedent, deoarece corporațiile au plătit mai multe impozite, iar impozitul pe venit a crescut cu aproximativ 60%. Un alt impuls a venit din creșterea cu 150% a încasărilor din accize, umplând fondurile statului, în timp ce majoritatea cheltuielilor pentru asistență socială și servicii publice au fost și încă sunt plătite de agenții străine, inclusiv împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional.

Piața muncii rămâne mai puțin vibrantă decât înainte de invazia la scară largă, potrivit lui Maksym Samoiliuk de la Centrul pentru Strategie Economică din Kiev. Datele privind numărul de persoane fără loc de muncă de la agenția de cercetare Info Sapiens estimează că rata șomajului a fost de 16,8% în ianuarie, ceea ce, spune Samoiliuk, lasă angajatorii încă în lipsă de lucrători „nu în ultimul rând din cauza migrației ucrainenilor în străinătate și a mobilizării în forțele de apărare”.

„Sectorul IT și serviciile digitale au continuat creșterea”

Producția de fier și oțel rămâne la o fracțiune din nivelul său de dinainte de război. Înainte de război, fabricile produceau aproximativ 1,5 milioane de tone de oțel pe lună, comparativ cu o medie de 0,6 milioane anul trecut. Acesta este unul dintre principalele motive, alături de exporturile de alimente mai mici, pentru care venitul național anual al Ucrainei rămâne cu aproximativ 20% mai mic decât nivelul său de dinainte de război.

Economia a fost sprijinită de cheltuieli de apărare care au reprezentat aproape 26% din PIB în 2025, finanțate prin majorări de taxe și datorii interne/externe .

Inflația a urcat la 12 % în decembrie 2024 și a rămas ridicată (aproximativ 12–13 %) în 2025, alimentată de prețuri energetice și alimente scumpe .

Bugetul de stat înregistrează un deficit considerabil, estimat la circa 19–20% din PIB în 2025–2026, susținut prin împrumuturi externe și sprijin financiar internațional.

Domeniul agriculturii și metalurgiei au fost fost stabilizate și susținute de coridoarele de export maritime și pe cale ferată, ceea ce a impulsionat exporturile în 2023–2024 .

Sectorul IT și serviciile digitale au continuat creșterea, contribuind la cimentarea fluxurilor de venituri externe, în ciuda contextului de război.

În 2022, PIB-ul Ucrainei a scăzut cu aproape 29–30%, fiind cea mai severă contracție din era post‑sovietică. În 2023, economia a început o redresare solidă, înregistrând o creștere a PIB-ului de 5,3%. Pentru 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu aproximativ 3–3,6%.