Exclusiv Poate participa România la reconstrucția Ucrainei? „Acum se fac conexiunile. Când pacea va fi semnată, va fi cam la spartul târgului”
0Economistul Radu Nechita, care a vorbit, zilele trecute, la o conferință organizată în Ucraina, susține că va fi foarte greu pentru companiile românești să obțină o felie din „tortul” reconstruirii țării devastate de război dacă așteaptă până la semnarea armistițiului sau tratatului de pace.
Economistul clujean Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a vorbit la începutul lunii iulie, în Lviv, la conferința internațională „Renașterea ucraineană”, la care au participat peste 200 de persoane dintr-o duzină de țări.
„În această conferință am discutat un pic despre așteptările lor și în special despre cum ar putea să evolueze Ucraina ca țară după o încercare atât de dificilă, adică suntem deja după 3 ani de război, populația este extrem de afectată, gradul de afectare fiind foarte variat, de la cei care sunt în zonele care sunt mereu supuse bombardamentelor la zonele mai puțin afectate, cum a fost de exemplu orașul Liov. Au fost studenți și participanți la acea întâlnire care au venit din Kiev, unde în noaptea de dinainte fusese cel mai intens bombardament de la începutul războiului”, a explicat economistul.
Nechita susține că unul dintre principalele motive pentru care a participat la conferința din Ucraina este faptul că „ei sunt acum într-o situație dificilă și noi am considerat că este important să mergem acolo, să vadă că nu i-a uitat lumea, este important pentru moralul lor, mai ales al tinerilor”.
Unul dintre principalele mesaje pe care l-a transmis profesorul român a fost legat de faptul că, așa cum s-a constatat în decursul istoriei, o țară care trece printr-un război devine mai centralizată, mai militarizată, mai „paranoică” din punct de vedere instituțional. „Astfel, mesajul nostru a fost legat de faptul că măsurile sau principiile care par să câștige teren în timpul războiului sau care par să aibă o eficacitate în timpul războiului nu sunt cele care sunt folositoare în situație de pace. Ideea principală a fost că societatea politică, cea care controlează toate resursele statului, trebuie să fie cumva contracarată, controlată, limitată în întinderea puterii pe care o exercită asupra populației printr-o societate civilă demnă de acest nume, adică o societate civila care să fie preocupată de protejarea libertăților individuale. Am vorbit despre mecanismele care există pentru a reduce puterea politicului asupra cetățenilor obișnuiți, am amintit și de importanța presei libere, asta însemnând necontrolată nici de guverne străine, dar nici măcar de guvernele naționale”, detaliază specialistul.
„Când tratatul de pace sau armistițiul va fi semnat va fi cam la spartul târgului”
Radu Nechita a susținut că a văzut în Liov și investitori străini, care cautau oportunități care pot fi valorificate încă de pe acum: „Dacă întreprinzătorii români să gândesc – „hai să stăm deoparte și ne vom duce în Ucraina după ce se va semna armistițiul sau tratatul de pace și atunci toți ucrainenii nu o să știe cum să ne poftească la masă și în sălile de conferințe este o speranță care nu va fi validată, e o iluzie. Au venit reprezentanți ai primăriei orașului Liov și ne-au arătat cum lucrează ei, în primul rând, pentru a pune la dispoziția ecosistemului de întreprinzători ucraineni posibilitatea să se dezvolte; am văzut că există preocupare, există întreprinzători, și ucraineni și străini care merg acolo de acum. Acum trebuie să te miști și să vezi ce ai putea să faci după. Când tratatul de pace sau armistițiul va fi semnat, dacă vor dori întreprinzătorii români să fie acolo, va fi cam la spartul târgului.”
El spune că de acum este momentul potrivit pentru a face conexiunile cu companiile străine: „O conexiune pe care o faci când ești sub alarmă aeriană, am avut trei alarme aeriene în cele trei zile în care am fost acolo, sau un contract semnat când sună alarma aeriană, cred că are valoare mai mare decât unul la care te duci când totul s-a rezolvat și vrei și tu o felie din tortul reconstrucției. Nu așa funcționează lucrurile, hai să fim un pic realiști și să înțelegem că toată lumea așteaptă acea pace, vor fi foarte mulți întreprinzători din lumea largă care așteaptă finalul conflictului. Dar atunci va fi înghesuială”.
Dacă vrei să îți asiguri un loc mai convenabil poate că o strategie care-ți mărește șansele ar fi să „furi” startul, este de părere economistul. „Să furi la figurat, pentru că în afară de aversiunea față de risc sunt foarte puține lucruri care împiedică investitorii să caute oportunități în Ucraina încă de acum. Deci există șansa să mergi acum, să vezi, să identifici oportunități, să vezi care ar putea să fie oportunitățile și contractele să le semnezi de acum și de ce nu, chiar să existe relații comerciale de acum”, a detaliat specialistul.
„Întreprinzătorii români au acum alte lucruri pe cap”
Ucraina are un sector de IT care cu siguranță concurează deja cu cel din România. „Din anumite puncte de vedere ei sunt concurenții și vor fi concurenții noștri, dar nu este ceva care să se facă în circuit închis. Silicon Valley nu este o singură fabrică, un mare combinat. Acolo există o mulțime fără număr de concurenți, dar este concurență și cooperare și concurentul de astăzi, cu care ai licitat la un proiect și ai pierdut, poate fi, de fapt, asociatul de mâine. Lucrurile, mai ales în această industrie, se schimbă foarte, foarte rapid și ei, din ce mi-am dat seama, au un dinamism și au o căutare activă a acestor oportunități și, repet, putem învăța de la ei, nu numai din punct de vedere militar, sunt convins putem învăța și în ceea ce privește producția industrială sau în IT”, susține Nechita.
Oportunități de cooperare există încă de pe acum. Este nevoie un pic și de curaj din partea întreprinzătorilor. „Din păcate, întreprinzătorii români au acum o mulțime de alte lucruri pe cap și sunt mai preocupați să știe cât va fi nivelul impozitelor de la 1 august și de la 1 septembrie și de la 1 octombrie și așa mai departe. Există mai multe constrângeri și motive de preocupare pentru întreprinzătorii din România decât investițiile în Ucraina”, detaliază profesorul.
Întrebat în ce măsură ar ajuta o implicare a statului, așa cum a făcut SUA cu acordul pentru minerale, Nechita a răspuns: „Statul nu ajută întreprinzătorii, ci ajută întreprinzătorii conectați la stat. Deci, nu știu dacă neapărat statul român este un exemplu bun de sprijin al întreprinzătorilor. Statul român, dacă vrea să sprijine întreprinzătorii, poate să facă acest lucru nu alegând firme care să meargă acolo sau dincolo sau... alegând sectoare care să fie favorizate, cum a fost, de exemplu, favorizat sectorul IT printr-o scutire de venit a angajaților, foarte greu de împachetat, din punct de vedere etic și electoral. Nu poți să vii și să faci astfel de favoritisme, pentru că, pe de o parte, sunt costisitoare, pe de altă parte, distorsionează și, în plus, invită la lobby ulterior. Și acest lucru s-a văzut. Scutirea acordată sectorului IT a făcut ca alte sectoare precum cel agricol sau construcții, să vină să ceară la rândul lor scutirea.”
Strategia câștigătoare pe termen lung este reguli puține, simple și clare, aplicate uniform tuturor. „Orice abatere de la această regulă, care e simplă și clară, invită la noi excepții Prima excepție este mai greu de pus în practică și de scos din joben, după care vine potopul de excepții și o cantitate tot mai mare de resurse ajunge să fie cheltuită în influențarea politicianului mai degrabă decât în identificarea nevoilor clientului și propunerea de produse mai bune. Deci eu n-aș merge pe ideea conorm căreia statul ar trebui să facă ceva, pentru că statul înseamnă guvern, înseamnă politicieni și până la urmă, știe birocratul, știe funcționarul, știe profesorul de economie care sunt oportunitățile?”, a explicat Nechita.
„Atitudinea lor față de români e cât se poate de recunoscătoare”
Profesorul susține că românii sunt foarte bine văzuți în Ucraina: „Atitudinea lor față de români este una cât se poate de deschisă, cât se poate de recunoscătoare. Adică ei știu cât de mult îi ajutăm și este cumva ciudat ca ei să știe mai mult decât știm noi cât de mult îi ajutăm. Secretomania guvernelor trecute care au ajutat așa mai cu rușinică, mai pe de ascuns a generat neîncredere, a generat dubii. Adică dacă faci ceva ce este corect din punct de vedere moral, etic, și dacă este cu adevărat în interesul acestui popor, atunci, nu trebuie să vii și să ascunzi ca să nu superi Rusia. Cu siguranță Rusia știe mai bine decât statul român ce a făcut statul român pentru Ucraina.”
Rusia oricum e supărată. Rusia atât s-a apărat până ce a ajuns cel mai mare imperiu din lume, spune economistul.
„Existența noastră supără Rusia. Din punctul lor de vedere dacă nu suntem vasali, automat suntem pe lista inimicilor. Din momentul în care n-am acceptat să fim vasali, atunci automat suntem pe listă de țări ostile. Și atunci, care-i soluția noastră? Păi soluția noastră nu este să le câștigăm bunăvoința nefăcând nimic. Păi n-am făcut nimic altceva decât să nu ne punem în genunchi”, este de părere Nechita.
Există câteva lucruri pe care le poate face statul român pentru întreprinzătorii care ar putea investi în Ucraina.
„Dacă vrea să ajute întreprinzătorii, statul să asigure stabilitatea fiscală, stabilitatea regulilor, ceea ce acum nu se întâmplă din motivele pe care le cunoaștem, dar măcar să fie înțeleasă această idee și în cel mai scurt după ce trece această urgie fiscală, să fie foarte clar că tendința va fi de reducere a acestor impozite, de revenire la situatia inițială. Deci să întreținem această speranță că aceste măsuri punitive din punct de vedere fiscal și devastatoare din punct de vere economic sunt o măsură de urgență care evită catastrofe mult mai mari, cum ar fi suspendarea sau tăierea fondurilor europene respectiv degradarea notei de către agențiile de rating. Mergem mai departe, iar mai departe ar trebui să însemne astuparea găurilor în care se duc banii publici, 30% chelutieli peste impozitele colectate este un pic cam mult, cheltuielile publice sunt supra-dimensionate”, a concluzionat economistul.
În ceea ce privește acordul privind mineralele încheiat cu SUA, Nechita spune că acesta nu reprezintă o concesiune, ci doar un drept de a intra. „Ucraina vrea să intre în UE și va trebui să respecte regulile pieței comune. Dacă Ucraina vrea să aibă un viitor în UE va trebui să respecte regulile din Uniunea Europeană, iar aceste reguli înseamnă egalitate de tratament. Dacă noi ne gândim că o să meargă președintele sau prim-ministrul din România și o să facă un acord cu președintele Zelenski să ne băgăm noi mai în față decât alții, este iarăși o iluzie. Este o iluzie pe care probabil unii întreprinzători din România o au pentru că și ei au fost obișnuiți să intre pe ușa din dos la prietenul prim-ministru sau ministru sau secretar de stat. Uniunea Europeană încearcă, măcar la nivel de principiu, să prevină, să interzică, să condamne tratamentele care favorizează unii investitori în dauna altora sau să penalizeze pe criterii de naționalitate”, a încheiat Nechita.
Se încarcă comentariile...
