Datoria României a ajuns la 230,9 miliarde de euro. Analist: „Problema reală va apărea în 2027”

Datoria externă a României a depășit 230 de miliarde de euro în mai, în creștere cu 2,45 miliarde de euro în primele cinci luni, faţă de decembrie 2025. Datoria pe termen lung reprezintă aproape 80% din total, iar statul este principalul motor al creșterii. Analistul economic Adrian Negrescu a examinat cifrele pentru „Adevărul”. 

Datoria externă a crescut în primele 5 luni din 2026. FOTO: Shutterstock

Stocul datoriei externe totale a României a continuat să crească în primele cinci luni ale anului, ajungând la 230,9 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai, conform datelor publicate miercuri de Banca Națională a României.

În această perioadă, datoria externă s-a majorat cu 2,45 miliarde de euro față de finalul anului trecut, numai în luna mai creșterea fiind de 1,36 miliarde de euro, evoluție determinată în principal de dinamica datoriei pe termen lung. 

Structura datoriei externe arată o pondere covârșitoare a componentei pe termen lung, care a urcat la 183,9 miliarde de euro, reprezentând aproape 80% din total, în creștere cu 2% față de sfârșitul anului trecut.

În același timp, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere de 2,4%, coborând la 47 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 20,4% din total.

Analistul Adrian Negrescu a explicat, pentru „Adevărul”, principalele idei cu care trebuie să rămânem în privința creșterii datoriei statului și a avertizat că adevărata dificultate va apărea în anul 2027. 

Paradoxul fiscal: taxele au crescut, dar reducerile de cheltuieli sunt simbolice

Adrian Negrescu a subliniat, pentru „Adevărul”, că statul este principalul motor al creșterii datoriei publice, iar întrebarea legitimă este ce marjă de siguranță mai avem în raport cu țintele de deficit impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. 

Răspunsul, potrivit analistului, este că pentru anul 2026 problema nu se pune în termeni critici, deoarece ne încadrăm în țintele de deficit asumate, chiar dacă ne împrumutăm cu peste 50 de miliarde de euro anual.

„Având în vedere că statul este principalul motor al creșterii datoriei publice, întrebarea legitimă este ce marjă de siguranță mai avem în raport cu țintele de deficit impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. Iar răspunsul este că, pentru anul 2026, problema nu se pune în termeni critici, deoarece în acest moment ne încadrăm în țintele de deficit asumate, chiar dacă ne împrumutăm cu peste 50 de miliarde de euro anual, ceea ce înseamnă aproximativ un miliard de euro în medie pe săptămână. Însă adevărata dificultate va apărea în anul 2027, atunci când deficitul public va trebui să scadă spre 5%, iar acest lucru implică faptul că și volumul împrumuturilor publice va trebui să fie mai temperat, pentru ca factura datoriilor să fie mai mică și să nu mai afecteze în mod semnificativ deficitul public”, a declarat Adrian Negrescu.

Analistul a atras atenția asupra unui paradox al situației economice actuale: deși taxele au crescut și colectarea este mai mare, reducerile de cheltuieli ale statului sunt de-a dreptul simbolice, ceea ce indică un potențial uriaș de scădere a cheltuielilor în anul viitor.

„În momentul de față, ne aflăm într-o zonă paradoxală, deoarece am crescut taxele și colectăm mai mulți bani din economie. Însă, în ceea ce privește cheltuielile statului, reducerile sunt de-a dreptul simbolice, iar acest lucru indică faptul că există un potențial uriaș de scădere a cheltuielilor în anul viitor, indiferent de cine va forma guvernul și de orientarea sa politică”, a mai relatat Negrescu.

Statul preferă creditele externe, în detrimentul emisiunilor de obligațiuni

Negrescu a explicat că orientarea statului către credite externe în detrimentul emisiunilor de obligațiuni trimite un semnal economic clar.

„În ceea ce privește orientarea statului către credite externe în detrimentul emisiunilor de obligațiuni. Această schimbare trimite un semnal economic clar, și anume că România este condamnată să se împrumute de pe piețele externe în condițiile în care sistemul bancar local este deja arhiplin în ceea ce privește finanțările acordate statului, iar băncile din România și-au crescut deja împrumuturile acordate statului până aproape de zona de risc, astfel că găsirea unor noi surse de finanțare devine absolut necesară”, a relatat economistul.

Acesta a estimat că, în 2027, noul guvern se va îndrepta și spre alte piețe, în primul rând spre piața japoneză și apoi spre cea americană, în încercarea de a găsi surse alternative de împrumut, deoarece emisiunile clasice de obligațiuni își vor atinge potențialul de absorbție.

„Eu mă aștept ca în anul 2027 noul guvern, indiferent de componența sa, să se îndrepte și spre alte piețe, în primul rând spre piața japoneză și apoi spre alte piețe internaționale, probabil spre cea americană, în încercarea de a găsi surse alternative de împrumut, având în vedere că emisiunile clasice de obligațiuni își vor atinge potențialul de absorbție în ceea ce privește România, iar fondurile străine de investiții care finanțează în prezent țara noastră și-au atins, de asemenea, marje foarte ridicate de împrumut. Iar în această perspectivă, având în vedere situația politică instabilă și lipsa reformelor structurale din anumite sectoare, este puțin probabil ca aceștia să mai aloce linii de finanțare semnificative pentru România”, a estimat analistul.

 „Pe termen mediu, nu vom avea o problemă în ceea ce privește plata datoriilor”

În ceea ce privește rezervele valutare ale BNR, Negrescu a subliniat că acestea sunt suficiente pentru a acoperi integral datoria externă pe termen scurt, ceea ce reprezintă o veste bună. 

„Referitor la rezervele valutare ale Băncii Naționale a României, este important de menționat că acestea sunt suficiente pentru a acoperi integral datoria externă pe termen scurt, ceea ce reprezintă o veste bună, deoarece Banca Națională și-a crescut rezerva valutară în ultimii ani spre 60-70 de miliarde de euro, iar pe lângă aceasta, mai deținem și rezerva de aur, din care o mare parte se află la Londra.

Iar toate acestea sunt argumente solide în fața investitorilor atunci când ne împrumutăm sume de ordinul zecilor de miliarde de euro, astfel încât, pe termen mediu, nu vom avea o problemă în ceea ce privește plata datoriilor”, a precizat analistul economic.

Adrian Negrescu a avertizat că, deși pe termen mediu situația este sub control, există riscuri semnificative în cazul în care un guvern populist va crește artificial pensiile și salariile și va aloca bani pe criterii politice în investiții fără noimă.

„Acest lucru nu înseamnă că suntem complet feriți de riscuri, pentru că dacă va veni la putere un guvern populist care va crește din pix pensiile și salariile și va aloca bani pe criterii politice în investiții fără noimă, este posibil ca, la un moment dat, să fim nevoiți să ne împrumutăm și mai mult sau chiar să vindem din aurul țării, din inventarul Băncii Naționale, pentru a ne plăti datoriile. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă mixul de dobândă și mixul colateral pe care România îl oferă finanțatorilor ar ajunge sub semnul întrebării, ceea ce ar submina încrederea investitorilor și ar putea duce la o criză de finanțare”, a conchis analistul economic.

Investițiile străine directe sunt finanțate mai slab

Componenta reprezentată de creditele intragrup, aferente investițiilor străine directe, s-a redus la 49,7 miliarde de euro, de la 51,5 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut. Această scădere indică o diminuare a finanțării acordate de companiile-mamă din străinătate filialelor din România sau o reducere a expunerii investitorilor străini prin intermediul creditelor intragrup. Evoluția poate fi interpretată ca un semn al ajustării structurii de finanțare a investițiilor străine directe, în contextul în care companiile multinaționale își pot reconfigura sursele de finanțare în funcție de condițiile de piață și de costurile de creditare. 

BNR mai arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,5% în perioada ianuarie–mai 2026, în scădere de la 18,4% înregistrată în anul 2025. Această reducere indică o ușurare relativă a presiunii asupra veniturilor din exporturi și a intrărilor de valută, deoarece o rată mai mică a serviciului datoriei înseamnă că o proporție mai redusă din veniturile externe este destinată rambursărilor și plăților de dobânzi. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale s-a menținut la șase luni, un nivel considerat confortabil de către analiști, care asigură o perioadă de siguranță în cazul unei întreruperi a intrărilor de valută. 

În ceea ce privește gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR, acesta a coborât ușor, la 102,4%, de la 104,4% la sfârșitul anului trecut. Acest indicator măsoară capacitatea Băncii Naționale de a acoperi datoria externă care trebuie rambursată în termen scurt cu rezervele de valută disponibile. Deși a înregistrat o ușoară scădere, nivelul rămâne peste 100%, ceea ce înseamnă că rezervele valutare ale BNR sunt suficiente pentru a acoperi integral datoria externă pe termen scurt.

Administrația publică rămâne principalul deținător al datoriei externe. La sfârșitul lunii mai, datoria externă a statului a ajuns la 128,2 miliarde de euro, în creștere de aproape 2,6 miliarde de euro față de nivelul înregistrat la finalul anului 2025. Această majorare a fost determinată în principal de creșterea împrumuturilor contractate de stat, în timp ce stocul titlurilor de datorie a rămas relativ stabil, ceea ce indică o orientare mai accentuată către finanțarea prin credite externe în detrimentul emisiunilor de obligațiuni. Ponderea administrației publice în totalul datoriei externe se menține astfel la un nivel ridicat, reflectând necesarul de finanțare al bugetului de stat și al proiectelor de infrastructură.