Un consilier BNR explică ce înseamnă retrogradarea ratingului României

Autoritățile române depun eforturi constante pentru a evita retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk” (investiții speculative), o situație care ar complica accesul la finanțare pe piețele internaționale și ar crește costurile de împrumut atât pentru stat, cât și pentru mediul privat, consideră Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR.

Retrogradarea ratingului României ar scumpi împrumuturile statului şi firmelor

„Autorităţile române fac o adevărată echilibristică pentru ca ratingul României să nu ajungă în categoria "junk" ("investiţii speculative"), ceea ce ar îngreuna accesul ţării pe pieţele de finanţare şi ar duce la creşterea costurilor împrumuturilor. Dacă România se va împrumuta mai scump, la fel vor face şi firmele româneşti. În general, datorită multor aspecte tehnice implicate, subiectul ratingurilor de credit rămâne o nebuloasă pentru marele public şi, în unele cazuri, chiar şi pentru analiştii economici", arată Bichi.

Pornind de la această realitate, autorul explică faptul că analiza are și un rol de educație financiară, în încercarea de a clarifica un domeniu adesea greu de înțeles pentru publicul larg.

„O agenţie de rating este o persoană juridică independentă a cărei activitate include acordarea, cu titlu profesional, de ratinguri (note/calificative) de credit. Calificativele au în vedere evaluarea prospectivă a riscului de credit al emitenţilor sau al obligaţiilor financiare", a precizat consilierul guvernatorului BNR.

În esență, rolul acestor agenții este de a reduce diferențele de informație dintre cei care emit instrumente financiare și investitori, oferind o evaluare a capacității și voinței de plată a datoriilor.

„Raţiunea primară a existenţei agenţiilor de rating este de a reduce asimetria informaţională dintre emitentul unui instrument financiar şi investitori în ceea ce priveşte capacitatea şi voinţa acestuia de a face plăţi la timp în contul datoriilor sale", subliniază Bichi.

Importanța ratingurilor nu ține doar de informația pe care o transmit, ci și de rolul lor în tranzacții și în cadrul reglementărilor financiare.

„Sectorul agenţiilor de rating este foarte concentrat, fiind alcătuit din câţiva jucători importanţi la nivel global (Standard&Poor's - S&P, Moody's şi FitchRatings), aşa-numitele "Big Three", şi diverse agenţii minore (regionale sau strict specializate)", se mai arată în document.

Conform legislației europene, ratingul de credit reprezintă o opinie fundamentată pe o metodologie clară, referitoare la bonitatea unei entități sau a unui instrument financiar. Totodată, trebuie subliniat că acest rating nu reprezintă o garanție.

„Un rating de credit este doar o opinie ce priveşte spre viitor referitoare la riscul de credit al unui emitent sau al unor obligaţii financiare şi nu o certificare contabilă sau o garanţie privind plata efectivă a datoriilor".

În cazul statelor, ratingul suveran reflectă atât capacitatea, cât și voința guvernelor de a-și onora obligațiile financiare față de creditorii privați.

„Ratingurile de credit suverane indică, atât capacitatea, dar şi voinţa guvernelor supuse procesului de evaluare din partea agenţiilor specializate de a-şi onora obligaţiile financiare, în întregime şi la timp, faţă de creditori comerciali privaţi".

În ceea ce privește clasificarea, ratingurile de la BBB- sau Baaa3 în sus sunt considerate „investment grade”, în timp ce cele sub acest nivel intră în categoria „junk”, asociată cu un risc mai ridicat.

Analiza face referire și la cea mai recentă evaluare a României, realizată de agenția S&P la 3 aprilie 2026.

„În comentariul său privind acţiunea de rating, agenţia precizează, ca titlu, următoarele: România ratinguri confirmate 'BBB-/A-3'; Perspectivă negativă. Vom recunoaşte din start, din referirea la România, că ne aflăm în faţa unui rating suveran, un rating privind emitentul, care arată capacitatea generală a ţării noastre de a-şi onora obligaţiile financiare faţă de creditori privaţi comerciali. Fiind familiarizaţi cu scările de rating, vom identifica nota acordată BBB- ca reprezentând o treaptă de rating pe termen lung, ce se înscrie în categoria "recomandat pentru investiţii". Poziţia respectivă reprezintă însă ultima treaptă înainte de trecerea în categoria "junk" şi de materializarea efectelor negative ale unei asemenea evoluţii", a explicat Cristian Bichi.

Ratingul acordat de S&P se aplică atât obligațiilor în valută, cât și celor în lei, fără o diferențiere în favoarea monedei locale.

„Acelaşi rating a fost acordat şi obligaţiilor individuale de prim rang şi negarantate ale guvernului. Perspectiva indicată este negativă, ceea ce indică sensul unei posibile schimbări de rating (înrăutăţirea sa), într-un orizont de timp de doi ani. Subliniez că perspectiva respectivă nu însemnă că neapărat un astfel de eveniment va avea loc. După cum precizează S&P, perspectiva poate deveni "stabilă", dacă deficitul extern şi cel fiscal se vor îngusta substanţial, cu sprijinul unei relansări a creşterii economice", a adăugat Bichi.

În ceea ce privește ratingul pe termen scurt, acesta este evaluat la A-3, ceea ce indică o capacitate adecvată de plată, dar sensibilă la schimbările economice.

„Potrivit S&P, un debitor aflat în această categorie are capacitatea adecvată să-si îndeplinească obligaţiile financiare. Totuşi, condiţii economice adverse sau circumstanţe în schimbare sunt într-o măsură mai probabilă să schimbe capacitatea debitorului de a face plata", a concluzionat consilierul guvernatorului BNR.