Controalele sau neglijența? Ce a ucis, de fapt, litoralul românesc: „Problema de fond rămâne”

Litoralul românesc a devenit în ultimii ani tot mai puțin atractiv pentru turiști, fiind depășit inclusiv de litoralul bulgăresc, deși cele două țări beneficiază de condiții naturale comparabile. Cauzele acestui declin sunt multiple, de la lipsa marilor lanțuri hoteliere și dezvoltarea haotică a stațiunilor până la infrastructura de transport deficitară. Totuși, consultantul în turism Ciprian Enea spune că principala problemă este lipsa unui plan integrat de dezvoltare. 

Litoralul românesc. FOTO: Ovidiu Oprea

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a efectuat vineri un control pe litoral pentru a verifica modul în care sunt respectate regulile privind administrarea plajelor în plin sezon estival. În urma verificărilor, au fost identificate 23 de terase care încalcă legislația, un număr considerabil mai mic decât în anii anteriori.

Într-o conferință de presă, Diana Buzoianu susținea că situația s-a îmbunătățit semnificativ față de sezonul trecut, în condițiile în care autoritățile au efectuat mai multe controale decât anul trecut.

„Am fost în vizită pe teren astăzi. Practic, suntem în plin sezon estival și vrem să vedem exact care sunt măsurile care au fost luate până în acest moment și cum arată situația față de anul trecut pe plajele din România. Vestea bună este că, dacă anul trecut aproximativ o treime dintre operatori încălcau, într-o formă sau alta, prevederile privind construcțiile ilegale de pe plaje, în momentul de față avem doar 23 de cazuri descoperite, deși numărul controalelor a crescut semnificativ față de anul anterior. Asta înseamnă că operatorii sunt mult mai atenți și respectă legislația într-o măsură mult mai mare”, a declarat Diana Buzoianu, citată de Mediafax.

Nu toată lumea a văzut cu ochi buni verificările. Deputata PSD de Constanța Mirela Matichescu a afirmat că declarațiile ministrei privind o presupusă conductă prin care s-ar fi deversat reziduuri în mare au creat panică în rândul turiștilor și au afectat imaginea litoralului, în condițiile în care Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a precizat ulterior că instalațiile la care s-a făcut referire erau autorizate.

Critici au venit și din partea senatorului PSD Daniel Zamfir, care a catalogat controalele drept un „circ” și a acuzat-o pe ministră de populism. La rândul său, deputatul AUR Eduard Koler a apărat public mai multe terase vizate de verificări, deși și-a declarat interese în domeniul HoReCa. Sociologul Bogdan Bucur, lector la SNSPA, a susținut că ministra „pune bomboana pe coliva turismului românesc la Marea Neagră”, precizând însă că nu o consideră responsabilă pentru problemele structurale ale litoralului.

Diana Buzoianu a respins acuzațiile spunând că „nu controalele au distrus turismul, ci zecile de ani de neglijență și încălcare a legii”, anunțând că verificările vor continua până la finalul sezonului.

Litoralul românesc, fără un proiect coerent de dezvoltare

În opinia consultantului Ciprian Enea, însă, disputa din jurul controalelor privește doar efectele vizibile ale unei probleme mult mai vechi. Acesta susține că declinul litoralului românesc este rezultatul lipsei unei strategii naționale de dezvoltare, al absenței unor studii privind publicul-țintă și al dezvoltării urbanistice haotice din ultimele 3 decenii. Din această perspectivă, dezbaterea privind controalele din acest sezon nu răspunde la întrebarea esențială: cum poate redeveni litoralul românesc competitiv în raport cu destinații precum Bulgaria, care beneficiază de condiții naturale similare.

„În primul rând, cred că trebuie să vorbim despre lipsa unui proiect coerent pentru întregul litoral. Niciodată nu s-au așezat la aceeași masă toate instituțiile și toți actorii care ar putea contribui la dezvoltarea lui. Mă refer la ministerele implicate, de la Mediu și Finanțe până la Interne și Economie, alături de investitori, organizații profesionale și autorități locale. Ne lipsește un consens și un plan pe termen mediu și lung. În schimb, vedem permanent conflicte între instituții și mediul privat, dispute privind plajele, lipsa infrastructurii, lipsa facilităților fiscale care ar putea atrage marile fonduri de investiții și operatorii care știu să facă turism. Avem exemplul Bulgariei, unde astfel de lucruri au fost abordate mult mai coerent", a explicat Ciprian Enea.

În opinia sa, lipsa acestei colaborări produce un efect în lanț. Turistul nu primește serviciile pe care le caută, investitorii evită proiectele mari din cauza lipsei de predictibilitate, iar autoritățile continuă să intervină punctual, fără să rezolve problemele de fond.

„În esență, ne lipsește un acord fundamental. Turistul din 2026 își dorește plaje curate, hoteluri bune, servicii de calitate, siguranță și infrastructură. Investitorii își doresc stabilitate politică și economică, facilități fiscale și predictibilitate. În plus, avem o lipsă acută de personal și nu reușim să acoperim constant nevoile industriei. Până nu vom pune la aceeași masă toți cei implicați și nu vom construi un proiect comun pentru litoral, vom continua să aplicăm doar soluții de moment. Mai reducem TVA-ul, mai oferim facilități, mai lărgim plajele, mai aducem câțiva lucrători străini, dar constatăm de fiecare dată că problema de fond rămâne", a arătat Ciprian Enea.

Fără un public-țintă nu poate exista o strategie

Enea spune că România încearcă de ani de zile să dezvolte litoralul fără să răspundă unei întrebări elementare: cui se adresează, de fapt, această destinație? Fără o astfel de analiză, investițiile riscă să fie făcute după instinct, nu după nevoile turiștilor.

„Nu există un model universal de plajă. Totul depinde de publicul pe care vrem să îl atragem, iar noi nici măcar nu am stabilit acest lucru. Dacă vrem tineri, prioritățile lor sunt diferite. Dacă vrem familii cu copii, atunci contează foarte mult calitatea nisipului, intrarea lină în apă și facilitățile pentru cei mici. Seniorii caută faleze, promenade și acces facil la servicii, chiar dacă nu îi interesează atât de mult finețea nisipului", explică consultantul.

Ciprian Enea subliniază că fiecare categorie de turiști are așteptări diferite, iar acestea ar trebui să stea la baza investițiilor în plaje, hoteluri și infrastructură. În lipsa unor studii, România a ajuns să dezvolte litoralul fără un obiectiv clar.

„Abia după ce stabilim cui ne adresăm și facem un studiu serios privind potențialul litoralului putem decide cum trebuie să arate plajele, hotelurile și întreaga infrastructură. Eu nu cred că România a făcut vreodată un astfel de studiu, pe baza căruia să construiască un plan real de dezvoltare a litoralului", a subliniat Enea.

Haosul urbanistic a redus competitivitatea litoralului

Lipsa unei strategii este dublată, spune Enea, de modul în care s-a construit în ultimele decenii. Hoteluri modernizate doar parțial, clădiri abandonate și o infrastructură rutieră și feroviară insuficientă au diminuat atractivitatea litoralului românesc.

„Toate aceste probleme contribuie la o eficiență mult mai scăzută a litoralului decât ar permite potențialul său. Haosul urbanistic este unul dintre ele. S-au improvizat hoteluri de patru stele în foste hoteluri de două stele din perioada comunistă. Camerele au rămas mici, infrastructura este aceeași, chiar dacă multe clădiri au fost renovate. În același timp, există încă numeroase construcții abandonate sau aflate în șantier", a explicat Ciprian Enea.

În opinia consultantului, nici accesul între stațiuni nu ține pasul cu nevoile unui litoral modern. Problemele din transportul rutier și feroviar reduc mobilitatea turiștilor și afectează întreaga experiență.

„Mai avem și problema infrastructurii rutiere și feroviare. Nu există o centură funcțională a litoralului, iar în sezon este foarte greu să te deplasezi între stațiuni. Calea ferată are, la rândul ei, probleme importante. Toate aceste deficiențe, puse cap la cap, reduc competitivitatea litoralului românesc. Sunt probleme cunoscute de peste trei decenii și, din păcate, încă nu am reușit să le rezolvăm", a afirmat Enea.

Prețurile nu explică singure declinul litoralului

Una dintre cele mai frecvente critici aduse litoralului românesc vizează prețurile. Consultantul spune însă că subiectul este mai complex și că simpla comparație cu Bulgaria sau Grecia nu oferă întotdeauna o imagine corectă.

„Este o discuție relativă. Nu poți analiza prețurile fără să ții cont atât de ceea ce este dispusă piața să plătească, cât și de costurile operatorilor. Dacă ne comparăm cu anumite hoteluri all inclusive din Bulgaria, unele prețuri pot părea mai mari. Dacă ne comparăm cu Grecia sau Turcia, în special la hotelurile de patru și cinci stele, situația nu mai este atât de clară. În multe cazuri, litoralul românesc este chiar mai accesibil", afirmă consultantul de turism.

În același timp, Enea atrage atenția că gradul ridicat de ocupare din vârful sezonului arată că litoralul românesc continuă să aibă un bazin important de clienți. Tocmai de aceea, consideră el, discuția ar trebui mutată de la prețuri la modul în care poate fi valorificat acest potențial.

„Sigur că peisajul, calitatea apei sau atmosfera din Grecia nu pot fi replicate. Dar înainte să discutăm despre prețuri trebuie să observăm un lucru foarte simplu. De 35 de ani, litoralul românesc este plin în vârful sezonului. Asta înseamnă că are un potențial foarte mare și că există în continuare o cerere consistentă. După eliminarea controalelor la frontieră cu Bulgaria, mulți spuneau că turiștii români vor abandona litoralul nostru. Nu s-a întâmplat. O parte au ales Bulgaria, alții au rămas fideli litoralului românesc. Asta arată că lucrurile nu sunt atât de dramatice și că problema nu este doar prețul. Rămânem însă într-un cerc vicios. Investitorii reclamă lipsa infrastructurii, fiscalitatea și legislația. Statul se confruntă cu probleme de urbanism și construcții ilegale. Cred că soluția este ca toate părțile să ajungă la un compromis și să construiască împreună un proiect din care să aibă de câștigat atât investitorii, cât și turistul", a subliniat consultantul în turism Ciprian Enea.