Cum au ajuns concediile medicale să fie mai bine plătite decât salariile

Publicat: 05.03.2024 08:58

Ultima actualizare: 05.03.2024 15:02

De câțiva ani încoace concediile medicale sunt mai bine plătite decât salariile din cauza unei anomalii de calcul generată de modificarea Legii salarizării.

Un bărbat stă în pat și se uită la termometru în timp ce are compresii reci pe frunte

Concediile medicale sunt mai bine plătite decât salariile

În ultimii șase ani, concediile medicale au fost mai bine plătite decât salariile din cauza unei anomalii de calcul generată de modificarea Legii salarizării de pe vremea Guvernului Dăncilă, când au intrat în vigoare noile prevederi privind transferul contribuțiilor (CAS și CASS) de la angajator în sarcina angajatului. Prin acest transfer brutul a crescut artificial, astfel încât și cuantumul concediilor medicale (care se aplică procentual la brut) au crescut.

Concret, potrivit legii, formula de calcul pentru concediul medical este suma salariilor brute pe ultimele 6 luni împărţită la suma zilelor de stagiu din ultimele 6 luni, totul înmulţit cu 75% (în cazul unui concediu medical pentru o boală obișnuită) şi cu numărul de zile de concediu medical.

Altfel spus, concediul medical este plătit cu 75% din salariul brut al angajatului, pentru fiecare zi de concediu medical. Şi asta pentru că, până la 1 ianuarie 2018, când au intrat în vigoare noile prevederi privind transferul contribuțiilor (CAS și CASS) de la angajator în sarcina angajatului, angajatul trebuia să plătească 32,5% contribuţii sociale şi impozit pe venit, în timp ce acum trebuie să achite 45% din venituri.

Potrivit calculelor efectuate de „Adevărul”, la un salariu brut de 10.000 de lei și un concediu medical luat în februarie, calculul indemnizației medicale ar fi următorul: 60.000 lei (salariul brut din ultimele 6 luni)/ 126 de zile (numărul de zile lucrătoare din ultimele 6 luni)x75%, ceea ce înseamnă 357,14 lei pentru fiecare zi de concediu medical.

În cazul angajatului care muncește, netul este salariul brut minus 25% contribuția pentru pensii, 10% pentru sănătate și 10% impozitul pe venit, ceea ce înseamnă că netul acestuia este de 5.850 lei, adică 278,6 lei pe zi, cu 78 de lei mai puțin decât un angajat care este în concediu medical.

Această anomalie a fost de altfel semnalată și de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a declarat luni că nicăieri în Uniunea Europeană nu există așa ceva.

„Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva. Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există nici unde un sistem de plată al concediilor medicale atât de ineficient ca în România. (...) Suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu. Da, doar la noi se poate să stai acasă în concediu medical şi să primeşti mai mulţi bani decât atunci când eşti la muncă. Şi repet, nu vorbesc aici de bolnavii cronici, nici de cei oncologici, nici de mame şi nici de copiii care au nevoie de îngrijiri medicale, ci vorbesc de sistemul de plată al concediilor medicale”, a arătat Boloş.

În 2022 s-au eliberat peste 29 de milioane de zile de concediu medical

Potrivit ministrului, în anul 2022 s-au eliberat 4.124.886 de certificate medicale, număr zile de concedii medicale 29.452.257, valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale 5, 9 miliarde lei. 2023 – număr de concedii medicale eliberate: 3.361.223, număr zile de concedii medicale 24.870.933, valoare buget alocat pentru plata concediilor medicale 3,6 miliarde lei.

Citește și: Anomalie de România: concediile medicale sunt mult mai bine plătite decât ziua de muncă

„Iar pentru anul 2024 avem de asemenea un buget record alocat pentru concediile medicale de aproximativ 3,7 miliarde lei. Numai în anul 2023 din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de către spitale”, a mai spus Boloş.

El a prezentat şi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: Boală obişnuită: 1.905.100; Urgenţă medico-chirurgicală: 695.106; Boală infectocontagioasă: 57.735; Boală cardiovasculară: 69.309 şi altele. ”În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: Sarcină şi lăuzie: 245.470, îngrijire copil bolnav: 130.855, neoplazii: 123.690”, a dat ministrul exemplu.

Marcel Boloş a prezentat şi ”topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: Judeţul Prahova, top 20 medici: 15.402 concedii medicale cu 155.743 zile de concedii medicale; Judeţul Iaşi, top 20 medici: 12.038 concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; Judeţul Timiş, top 20 medici: 7.542 concedii medicale cu 73.767 zile de concedii medicale”. Marcel Boloş a mai arătat că ”seria lucrurilor aberante din sistemul de plată a concediilor medicale nu se opreşte aici”. ”În cursul anului 2023 s-au cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate în loc să fie duşi aceşti bani spre spitale, medicamente, boli cronice, iar finalul anului 2023 ne-a pus în situaţia să avem restanţe la concediile medicale de 3,2 miliarde lei. Deci atenţie, în anul 2023 totalul cheltuielilor pentru concediile medicale, dacă aveam toţi banii, era de 6,9 miliarde lei”, a mai spus ministrul.

”Cam aşa arăta realitatea: la 75% indemnizaţie de concediu medical, prin neplata CASS pe perioada concediului medical beneficiezi de un net de plată de 86%. La 85% indemnizaţie de concediu medical, însă prin neplata CASS pe perioada concediului medical, beneficiezi de un net de plată de 98%. Şi acum, atenţie, la 100% indemnizaţie de concediu medical însă prin neplata CASS pe perioada concediului medical beneficiezi de un net de plată de 115%”, a mai afirmat ministrul Boloş.