Cum a reacționat internetul la noile taxe. Pachetul II, între realitate și parodie
0De la interdicția de a-ți recupera permisul de conducere dacă ai datorii la stat, la taxa de 25 de lei pe fiecare colet comandat din afara Uniunii Europene și până la panica legată de POS-urile obligatorii inclusiv la tarabă, Pachetul II de măsuri a aprins discuțiile pe forumuri, online. În spatele ironiilor și glumelor, apare însă aceeași întrebare: cât de pregătit este statul să facă reforme fără să transforme absurdul în politică publică?
Pe Reddit, un utilizator a publicat o postare amplă intitulată „Pachetul 2 de măsuri explicat pe înțelesul tuturor”, care a strâns mii de voturi și sute de comentarii. În mesajul inițial, autorul crede că „presa face o treabă extraordinar de proastă și dă pachetul de măsuri cu țârâita pentru click-uri”.
Textul sintetizează principalele prevederi din proiectele publicate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Muncii. Aceste documente se află încă în dezbatere publică, iar forma lor finală poate suferi modificări.”
Permisul de conducere, condiționat de plata taxelor
Una dintre cele mai discutate prevederi este articolul care leagă recuperarea permisului de achitarea datoriilor locale:
Art. 104²: „La finalizarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pentru a intra în posesia permisului de conducere, titularul acestuia prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul.”
Un utilizator a rezumat: „Ești analfabet (...) n-ai plătit în viața ta impozit, ți-a luat poliția permisul și după aia… nu-l mai recuperezi.”
Altul a întrebat concret: „Plătesc impozitul pe motor de 3.0 eșalonat. Dacă îmi ia permisul, nu-l pot recupera decât dacă plătesc totul integral?” , o întrebare la care nu s-au adus clarificări suplimentare.
Ce spune avocatul - „Pentru permisul care se poate recupera după plata impozitelor, ce pot să spun este că e, într-adevăr, cred eu, o modalitate care va avea efecte, da, să se plătească dările la stat un pic mai eficient. Cred totuși că atunci când se iau genul ăsta de măsuri ar trebui să aibă legătură una cu alta, și aici nu mi se pare că există neapărat o legătură de cauzalitate între cele două. Spre exemplu, dacă vrei să scoți de la ANAF un atestat de certificare fiscală, într-adevăr, trebuie să ai impozitul plătit. Sau dacă vrei un imobil - să ai taxele locale plătite, să ai totul achitat. Ei bine, în cazul acesta, nu există neapărat o legătură între cele două și cred că pentru a exista predictibilitate în ceea ce privește taxele și impozitele ar trebui măsurile de genul acesta, sancțiunile, cum ar veni, să fie strâns legate între ele. De exemplu, să nu fie afectat felul în care îmi plătesc eu impozitul pe clădire de permisul meu de conducere”, declară Ruxandra Vișoiu, avocat, pentru Adevărul.
Taxa de 25 de lei pe colete non-UE
La fel de controversată a fost și „taxa logistică” introdusă pentru fiecare colet venit din afara Uniunii Europene, cu valoare sub 150 de euro.
Proiectul spune: „Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet poștal cu valoare comercială… a cărei valoare declarată se situează sub pragul de 150 de euro.”
Guvernul justifică măsura prin cele 78 de milioane de colete non-UE estimate anual, majoritatea cu produse ieftine din China.
Pe Reddit însă, reacțiile au fost virulente: „La electronice e criminală taxa asta. Dacă ai nevoie de 5 rezistori de 50 de bani, plătești 90 de lei transport și încă 25 de lei pentru portofelul guvernului. E ridicol.”
Altul a adăugat: „Nu o să cumpăr niciodată de la bișnițarii locali care vând la 10 ori prețul. Tot de afară iau, chiar dacă plătesc taxa.”
Ce spune avocatul - „La taxa cu coletele externe, impresia mea este că s-a căutat pur și simplu pe piață: de unde putem să mai obținem bani, și s-a găsit faptul că românii cumpără foarte mult produse din afara Uniunii Europene, ceea ce este cumva firesc pentru că ele au un preț mai avantajos și se face reselling în țară, sau, după caz, ajung direct la consumatori la prețuri mai bune. Și atunci au considerat că pot profita de acest trend, să spunem, să obțină ceva mai mulți bani. Nu văd de ce ar trebui taxat mai mult acest non-UE decât ceea ce este UE, deși finalitatea, ca și la prima măsură, cred că se va obține. Mai exact, se vor aduce mai mulți bani la stat, dar din nou nu văd neapărat o legătură logică între cele două”, explică Ruxandra Vișoiu.
POS obligatoriu, inclusiv la tarabă
Un alt articol prevede că toate persoanele fizice autorizate și persoanele juridice înregistrate la Registrul Comerțului trebuie să accepte plata cu cardul. Excepție fac doar zonele fără rețea de comunicații.
Pe internet, reacțiile au fost ironice: „Și asociațiile de proprietari trebuie să aibă POS? This should be fun.”
Alții au atras atenția la micii producători din piețe: „Statul n-a înțeles că de la un nivel în jos e comerț de supraviețuire. Dacă îi obligi pe țărani să ia POS și cont la bancă, îi scoți din piață.”
Ce spune avocatul - „În ceea ce privește obligativitatea POS-urilor, vom vedea dacă va fi cu adevărat implementată. Nu cred că este o măsură rea în sine, mai ales că a început de mai mult timp. Există în ziua de azi mai multe modalități prin care să pui POS-uri moderne, care să nu fie foarte complicat de instalat, spre exemplu există variante prin care poți plăti direct pe mobil cu anumite aplicații și mobilul să funcționeze ca un POS. Sper ca ANAF-ul va vedea și această variantă ca fiind bună, fezabilă și cred că se evită astfel evaziunea fiscală”, susține Ruxandra Vișoiu, pentru Adevărul.
Pe de altă parte, spune ea, rămâne întrebarea de la care s-a luat această măsură probabil: de la cine vrem să obținem mai mulți bani?
„Și până acum nu văd o opțiune de a obține mai mulți bani decât de la populație sau mici întreprinzători, cum ar fi ideea de tarabă. Dacă vom elimina produsele locale de la piață doar pentru că doamna Georgiana, venită din mediul rural, nu-și mai poate vinde ardeii și roșiile eco, nu știu dacă este ceva sustenabil pe termen lung. Pur și simplu vom schimba economia în avantajul celor mai mari și în defavoarea celor mai mici. Pentru că e clar că magazinele precum Mega Image, Carrefour, ele au deja POS-uri. Aici se va lovi în mici întreprinzători, care deja nu cred că aveau foarte multe modalități să se susțină pe termen lung, și din nou nu cred că aceasta ar trebui să fie finalitatea genului acesta de măsuri”, completează avocata.
Avocata Ruxandra Vișoiu atrage atenția că, deși autoritățile anunță constant că vizează corporațiile și firmele mari, „se ajunge să fie afectate tot persoanele fizice și IMM-urile”. Ea explică faptul că nu discutăm neapărat despre o măsură corectă sau incorectă, însă „pur și simplu nu cred că este sustenabil pe termen lung”.
În opinia sa, genul acesta de politici „sunt eficiente pe termen scurt, dar nu pe termen lung” și riscă să blocheze dezvoltarea unei societăți care, în viziunea Guvernului, ar trebui „să înflorească”.
Pilonul II
În fine, discuțiile s-au aprins și pe tema Pilonului II de pensii private. Proiectul permite retragerea a doar 30% din bani, restul fiind eșalonat pe minimum 8 ani. „Lucrez o viață întreagă și tu îmi dai banii în 8 ani, cu țârâita? Sunt ai mei, nu ai statului,” a scris un utilizator.
La pensiile speciale, proiectul schimbă formula de calcul, plafonând pensiile la 70% din venitul net avut înainte de pensionare. Reforma nu se aplică însă tuturor categoriilor: judecătorii CCR rămân cu statut separat.
Pachetul II e încă în dezbatere.
Se încarcă comentariile...
