Consolidarea băncilor spaniole, transformată în "misiune imposibilă" din cauza tensiunilor politice
0
Sectorul bancar spaniol rămâne una dintre cele mai grave probeleme ale economiei europene ca întreg, însă politicienii de la Madrid şi liderii de la Bruxelles nu reuşesc să găsească un compromis în acest sens. Deşi Spania a solicitat un împrumut în valoare de 100 de miliarde de euro doar pentru a-şi face ordine în bănci, guvernanţii se arată retincenţi în a-l folosi de teamă să nu piardă voturi.
Ţările cu probleme financiare precum Spania au luat în considerare o cale rapidă de a-şi consolida sistemul bancar fără a mai apela la o creditare dezastruoasă. Acestea consideră că aplicarea unei supravegheri atente asupra băncilor europene ar putea determina condiţii mai bune de împrumut.
Dezacordurile de la întâlnirea miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene, ce a avut loc săptămâna trecută, au lăsat o întrebare presantă: Cât timp va îşi va permite Spania să se susţină singură fără ajutor financiar extern?
Băncile spaniole au nevoie de zeci de miliarde de euro, sumă pe care guvernul nu-şi permite să o împrumute. Analiştii consideră că este doar o chestiune de timp până când datoria guvernului central spaniol va avea nevoie de o mână de ajutor, informează „The New York Times“.
Problemele sistemului bancar au stârnit controverse în zonă, fapt evident mai ales la sfârşitul săptămânii trecute. Referitor la opinia publică, zeci de mii de protestatari din Spania şi din Portugalia au continuat marşul pe străzi. Ei au militat împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvern care au avut impact asupra economiilor ambelor ţări.
Ministrul spaniol de Finanţe, având sprijinul Franţei şi al Italiei, a solicitat rapid un calendar al măsurilor ce ar permite realizarea unui program de salvare bancară pentru Spania, astfel încât să acţioneze în condiţii favorabile. În schimb, o parte din liderii europeni, printre care şi Germania, s-au opus, sprijinind un timp de aşteptare.
În Portugalia, guvernul se luptă să-şi reducă deficitul pentru a îndeplini condiţiile accesării ajutorului financiar internaţional. În Spania, prim-ministrul Mariano Rajoy încearcă să facă faţă economiei în criză şi problemelor declanşate de datoriile în creştere ale statului.
Anunţurile recente cu privire la programul Băncii Centrale Europene de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale din ţările cu probleme financiare a stabilit o oarecare doză de calm în zona euro. În plus, s-a declanşat un conflict în urma întâlnirii din weekend dintre miniştrii de Finanţe.
Propunerea de miercurea trecută din partea Comisiei Europene a fost de a crea un singur mecanism de control, care ar funcţiona sub jurisdicţia Băncii Centrale Europene, pentru a supraveghea cele 6.000 de bănci din zona euro. Comisia a propus punerea în aplicare a acestui proces la începutul anului viitor, iar noul sistem complet ar urma să rămână în funcţiune până în ianuarie 2014.
Spania se grăbeşte, UE vrea să mai aştepte pentru noul sistem bancar de supraveghere
Condiţiile sub care Spania speră ca băncile sale să meargă mai departe depind de adoptarea rapidă a planului de a crea autoritatea bancară centrală a zonei euro.
Fondurile de urgenţă din zona euro, în prezent, sub forma Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară şi, pe viitor, a Mecanismului European pentru Stabilitate, nu pot să împrumute bani direct băncilor, dar ar putea să facă asta sub noul sistem bancar de supraveghere.
„Trebuie să rămânem la calendarul deja stabilit. Obiectivul de acum trebuie să fie ambiţios“, a insistat ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, susţinut de ministrul francez de Finanţe, Pierre Moscovici, care a precizat că „nu mai putem să pierdem timpul“.
În schimb, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat în timpul unei conferinţe care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute că obiectivele asumate prin actualul calendar al Comisiei „nu vor fi posibil de atins“.
El a explicat că planul elaborat în prezent a creat aşteptări irealiste la cât vizavi de cât de rapid ar avea loc o schimbare atât de mare în întreaga zonă euro. Oficialii germani se împotrivesc şi proiectului care susţine o supraveghere atentă din partea BCE asupra băncii grupului bancar Sparkassen, care include sute de bănci de economii de mărime mică şi mijlocie care contribuie semnificativ la creditarea consumatorilor şi a micilor afaceri.
Conflictul este unul critic pentru Spania având în vedere că, în iunie, miniştrii de Finanţe ai zonei euro au fost de acord să aloce aproximativ 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile de urgenţă pentru sectorul bancar bolnav al Spaniei.
Problemele urgente ale Spaniei
Boomul imobiliar al Spaniei a lăsat multe dintre băncile spaniole cu o rată ridicată a creditelor neperformante şi fără un „tampon“ suficient de lichidităţi pentru acoperirea pierderilor suplimentare. Acest fapt a pus în primejdie sectoare mari din sistemul financiar, astfel că Spania se luptă cu datoriile în creştere, o recesiune adâncă şi cu şomajul de 25%.
Premierul Rajoy a fost şovăitor în ceea ce priveşte acceptarea împrumutului de urgenţă din dorinţa de a nu contribui la problemele cu care se confruntă deja economia spaniolă. În schimb, el vrea ca banii să fie împrumutaţi direct băncilor, pentru că sunt mai puţine condiţii de creditare.
Oricum, injectările directe de capital nu vor fi efectuate până când noul sistem bancar de supraveghere al zonei euro nu va fi pus în aplicare.
O altă problemă care pune presiune pe Rajoy este dacă şi când ar putea solicita ajutor pe baza proiectului de cumpărare de obligaţiuni guvernamentale din partea BCE pe care preşedintele instituţiei, Mario Draghi, l-a anunţat pe 6 septembrie.
Până acum, reacţia investitorilor faţă de faptul că BCE este pregătită să cumpere obligaţiuni pentru a reduce costurile de împrumut ale guvernelor cu probleme financiare a diminuat presiunea de pe Spania şi Italia şi a redus semnificativ tensiunea de pe pieţele europene şi internaţionale.
De fapt, aceast moment de respiro reprezintă un motiv pentru care o parte dintre miniştrii de Finanţe susţin că nu există motive pentru ca BCE să primească imediat puteri sporite, fiind în favoarea unei perioade de aşteptare înainte de implementarea noului sistem de supraveghere bancară.
Motivele amânării ajutorului financiar
Beneficiile care au urmat liniştirii pieţei s-ar putea dovedi însă de scurtă durată pentru Spania, dacă prim-ministrul nu demonstrează că el este cel care controlează problemele economice ale ţării. Cu toate acestea, el are propriile motive politice de a nu profita urgent de oferta BCE.
Intervenţia instituţiei pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale spaniole ar putea implica o serie de condiţii din partea creditorilor internaţionali, fapt cu care spaniolii nu ar fi de acord. Protestele anti-austeritate care au continuat şi în weekend sunt o amintire clară faţă de costurile politice pe care Rajoy le plăteşte pentru politica de austeritate pe care o duce.
Chiar dacă Rajoy deţine o majoritate parlamentară şi ar fi puţin probabil să cedeze din cauza presiunilor din stradă, el se mai confruntă cu provocări suplimentare referitoare la eforturile sale de a impune o disciplină fiscală mai severă, mai ales că două dintre regiunile ţării, Ţara Bascilor şi Galicia, unde vor avea loc alegeri luna viitoare.
Dificultatea politică le-a persmis autorităţilor spaniole să profite de costurile mai scăzute de împrumut în timp ce caută cele mai bune variante cu partenerii europeni şi internaţionali pentru a gestiona un nou episod de turbulenţe pe burse, dacă investitorii îşi pierd încrederea în bunăvoinţa spaniolilor de a se schimba.
„Premierul vede o oportunitate în randamentele oarecum favorabile Spaniei. Tactica de negociere presează creditorii europeni să atenueze condiţiile unui program de cumpărare de obligaţiuni susţinute de BCE“, a precizat Nicolas Spiro, specialist în obligaţiuni suverane.
Deocamdată, investitorii vor continua să cumpere obligaţiuni guvernamentale spaniole – dacă nu din alt motiv, doar pentru a profita de următorul şoc de pe burse dacă Rajoy va decide în cele din urmă să ceară ajutor financiar extern şi intră în vigoare programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE.