CRONOLOGIE Cum a intrat lumea în cea mai gravă criză de la cel de-al Doilea Război Mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dezintegrarea zonei euro era de neconceput în urmă cu patru ani. Astăzi, a devenit o probabilitate.     FOTO Shutterstock
Dezintegrarea zonei euro era de neconceput în urmă cu patru ani. Astăzi, a devenit o probabilitate.     FOTO Shutterstock

Sâmbătă s-au împlinit patru ani de la colapsul gigantului bancar Lehman Brothers, moment care a marcat intrarea în criza din care nu am reuşit să ieşim nici astăzi. "Adevărul" îţi prezintă cele mai importante momente şi deciziile-cheie care au adus economia mondială în punctul în care se află astăzi.

Crizele vin şi, înainte să treacă, se transformă. Este o exagerare să spunem că actuala criză a datoriilor suverane cu care se confruntă Europa nu mai are nimic în comun cu criza ipotecilor subprime, izbucnită încă din 2007. Problemele au evoluat însă, iar ceea ce părea iniţial a fi un risc limitat la sistemul financiar a fost transferat către sectorul public.

Criza ipotecilor subprime s-a transformat într-o criză bancară şi apoi în una a creditării, lăsând populaţii, companii şi guverne deopotrivă fără finanţare.

Faptul că marile corporaţii au rămas fără bani s-a reflectat în creşterea alarmantă a şomajului. Lipsa creditării pentru state s-a transformat însă în criza datoriilor de stat, cu epicentrul în Europa. Criză care a fost transferată imediat şi asupra sistemului bancar.

Economiştii, şi de această dată în frunte tot cu Nouriel Roubini, cel care a prezis actuala criză, avertizează că greul abia urmează şi că ne paşte o „furtună perfectă“. Cum a ajuns economia mondială în acest punct?

criza imobiliare sua afp mfax

februarie 2007
Căderea pieţei imobiliare americane. Semnele de declin existau încă din 2006, însă tendinţa s-a accelerat considerabil. Scăderea preţurilor în sectorul imobiliar generează colapsul pieţei ipotecilor subprime, care oferea împrumuturi persoanelor neeligibile sau care nu puteau plăti un avans. Mai mult de 25 de astfel de firme declară falimentul în februarie şi martie 2007. Colapsul „zgâlţâie“ indicele Dow Jones, care pierde 416 puncte (3,3%) pe 27 februarie, reprezentând cea mai mare scădere înregistrată într-o singură zi de la 11 septembrie 2001.

2 aprile 2007
New Century Financial Corporation, cea mai mare companie de credite ipotecare subprime, declară faliment, generând o serie de falimente ale unor instituţii similare mai mici. Analiştii încep deja să avertizeze asupra impactului pe care aceste falimente îl vor avea asupra întregului sistem financiar, având în vedere că băncile şi companiile de asigurări investiseră enorm în obligaţiuni emise de companiile de credite subprime.



31 iulie 2007
Bear Stearns, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din SUA, anunţă că două dintre fondurile de hedging (protejare împotriva fluctuaţiilor de preţ) pe care le deţine au pierdut aproape tot capitalul investitorilor şi că va declara falimentul. Este unul dintre primele semne că există probleme grave în sectorul financiar, dincolo de criza ipotecilor subprime.



9 august 2007
Criza ipotecilor subprime se extinde la nivel global. Gigantul bancar francez BNP Paribas blochează trei dintre fondurile pe care le deţine, dând de înţeles că nu are cum să evalueze activele complexe din interiorul acestora - obligaţiuni colaterale sau portofolii de credite subprime.

bear sterns mfax afp

Este primul mare grup bancar ce a recunoscut că riscul generat de expunerea pe pieţele ipotecare subprime. Imediat, mai multe bănci europene au făcut anunţuri similare. Banca Centrală Europeană intervine imediat şi le acordă linii de creditare la dobânzi foarte scăzute.

Mai mulţi bancheri au numit această zi "cea care a schimbat lumea". Pentru pieţele financiare, 9 august 2007 echivalează cu 4 august 1914 (data la care Marea Britanie a declarat război Germaniei). Marchează punctul de cotitură dintre o vară "edwardiană", prosperă şi liniştită şi intrarea în tranşeele crizei de creditare - băncile intrate în faliment, pieţele terifiate, pieţele imobiliare sfărâmate de lipsa creditelor.

10 august 2007
Pieţele financiare din întreaga lume încep să se contracte. Câteva dintre cele mai mari bănci centrale (Fed, BCE şi băncile centrale din Australia, Canada şi Japonia) demarează o acţiune coordonată de injectare de lichiditate pentru a evita o criză a creditării. Este prima dată de la 11 septembrie 2001 când fac acest lucru.

northern rock mfax apf

14 septembrie 2007
Banca britanică Northern Rock a împrumutat sume uriaşe pentru a putea acorda credite ipotecare, iar acum trebuie să-şi achite acele credite prin revânzarea (sau "securizarea") acestor portofolii pe pieţele financiare internaţionale. Însă acum cererea pentru astfel de active a scăzut.

Northern Rock se confruntă cu o criză de lichiditate şi are nevoie de un împrumut de la guvernul britanic. Asta stârneşte temeri că banca va intra în faliment. Clienţii formează cozi uriaşe în faţa filialelor băncii pentru a-şi retrage banii. Este prima "fugă" cu care se confruntă o bancă britanică în peste 150 de ani. Cu o zi înainte, grupul ceruse băncii centrale să o împrumute din fonduri publice pentru a evita colapsul.

18 septembrie 2007
Rezerva Federală face primul pas dintr-o serie de reduceri ale nivelului dobânzii de referinţă, sub conducerea lui Ben Bernanke (foto). Aceasta este scăzută de la 5,25% la 4,75%. Până în noimebrie 2008, dobânda ajunge la 1%. În decembrie 2008, ea este scăzută iar, ajungând între 0-0,25%.

9 octombrie 2007
Indicele Dow Jones, care monitorizează valoarea celor mai mari 30 de companii din SUA, atinge un nou maxim istoric, la 14.164 de puncte. Până în februarie 2009, indicele cade la puţin peste 6.500 de puncte.

10 octombrie 2007
Dând curs unei solicitări a preşedintelui George W. Bush, Trezoreria Americană elaborează un plan care să-i ajute pe americanii aflaţi în pericol de a-şi pierde casele din cauza creditelor ipotecare.

24 ianuarie 2008
Asociaţia Naţională a Agenţiilor Imobiliare din SUA anunţă că volumul vânzărilor din sector a avut cea mai mare scădere anuală din ultimii 25 de ani.

14 martie 2008
Banca americană de investiţii Bear Stearns anunţă că are probleme grave de lichiditate şi primeşte un împrumut de urgenţă de 25 de zile de la Rezerva Federală. Două zile mai târziu, banca este cumpărată de grupul JP Morgan cu 10 dolari per acţiune. Cu două luni înainte, un titlu se tranzacţiona cu 172 de dolari. Până acum, este prima victimă a crizei.

bernanke mfax afp
fannie mae mfax afp

6 mai 2008
Hank Paulson, secretar al Trezoreriei SUA, declară într-un interviu pentru "The Wall Street Journal" că este probabil ca "răul să fie deja în spatele nostru".

7 septembrie 2008
Guvernul american salvează cu fonduri publice companiile Fannie Mae şi Freddie Mac - două companii uriaşe care au garantat mii de împrumuturi ipotecare subprime.

"Este cea mai mare operaţiune de salvare cu bani publici de la începutul crizei creditării - probabil că nu va fi ultima", explicau analiştii. "Hank Paulson nu a luat Fannie Mae şi Freddie Mac în posesia statului pentru că este un socialist renăscut, ci pentru că se teme de o criză financiară sistemică la nivel global, care va duce la izbucnirea celei mai adânci depresii de la cea din anii '30", scria atunci Larry Elliott, editorului departamentului economic al cotidianului britanic "The Guardian".

12 septembrie 2008
Grupul bancar Lehman Brothers, a patra bancă de investiţii din SUA ca mărime, aruncă prosopul şi cere ajutor financiar de la guvern.

15 septembrie 2008
Puternic expusă pieţei ipotecilor subprime, banca americană Lehman Brothers declară falimentul, stârnind panică în întreaga lume financiară.



1 septembrie 2008
Băncile americane de investiţii înregistrează pierderi uriaşe pe burse. Goldman Sachs şi JP Morgan Chase îşi schimbă statutul de la bănci de investiţii la companii bancare, marcând finalul modelului de investment banking care a dominat Wall Street-ul în a doua jumătate a secolului XX. Totodată, această conversie le va permite accesul la împrumuturi guvernamentale.

25-29 septembrie 2008
Alte două bănci declară falimentul - Washington Mutual and Wachovia.

30 septembrie 2008
La scurt timp după ce a devenit prima ţară europeană care a intrat în recesiune, guvernul irlandez promite să garanteze datoriile întregului sistem bancar irlandez - o promisiune pe care nu a putut până la urmă să o respecte.

Octombrie 2008
După zile întregi de certuri în Congres, Hank Paulson reuşeşte să obţină aprobarea Programului de Sprijin pentru Active cu Probleme (TARP), care atunci cumpăra sau oferea garanţii pentru portofoliile toxice de credite ipotecare subprime ale marilor bănci. 

lehman brothers

"Poate că l-am criticat pe Paulson. Dar, cu TARP, el a luat o decizie, iar asta e bine. Pieţele se descurcă mereu cu veşti bune, dar se descurcă şi mai bine atunci când aud veşti rele. Nu se descurcă însă atunci când există incertitudine", spune David Buik, strateg financiar şi consultant la Cantor Index.

2 octombrie 2008
Irlanda aprobă înfiinţarea unui fond de garantare a depozitelor bancare, atrăgându-şi criticile celorlalte state comunitare, care acuză Dublinul de competiţie neloială. Tot mai multe ţări comunitare fac însă mişcări similare.

6-7 octombrie 2008
Rezerva Federală alocă alte 900 de miliarde de dolari pentru a împrumuta băncile. A doua zi, Fed anunţă că va acorda credite de urgenţă în valoare de 1.300 de miliarde de dolari către companii din afara sectorului financiar.

7-8 octombrie 2008
Principalele trei bănci comerciale din Islanda - Glitnir, Kaupthing şi Landsbank, intră în faliment. Pentru a proteja depozitele clienţilor britanici, Gordon Brown face uz de legislaţia anti-terorism pentru a îngheţa activele pe care aceste bănci le deţineau în subsidiarele din Marea Britanie.

8 octombrie 2008
În timpul celei mai proaste săptămâni din istorie pentru indicele Dow Jones, opt bănci centrale, printre care şi Banca Angliei, BCE şi Rezerva Federală, au tăiat dobânzile de referinţă cu 0,5 puncte procentuale, într-o încercare coordonată de a relaxa presiunea de pe umerii celor care au credite.



7 noiembrie 2008
Statistica arată că 240.000 de americani şi-au pierdut locurile de muncă în luna octombrie 2008. Până în martie 2008, rata şomajului ajunge la 8,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani.

12 noiembrie 2008
După critici vehemente la strategia aplicată, Paulson anunţă schimbări drastice ale programului TARP. El anulează achiziţiile de active toxice ale băncilor şi decide să injecteze direct lichidităţi în acestea.

14 noiembrie 2008
Şefii de state sau de guverne ale ţărilor G20 se întâlnesc pentru prima dată de la colapsul Lehman. Întâlnirea este comparată ca importanţă cu summitul de la Bretton Woods din 1944. Liderii mondiali încep să vorbească despre nevoia de reformare a sistemului financiar.

20 ianuarie 2009
Barack Obama devine al 44-lea preşedinte al Statelor Unite. Promite că redresarea economică va rămâne o prioritate pe perioada întregului său mandat.

somaj sua afp mfax



27 ianurie 2009
Guvernul islandez cade. Este primul executiv dărâmat de criză. Până la sfârşitul lunii februarie, guvernele din Belgia şi Letonia cad, parţial din cauza problemelor economice prin care trec cele două state.

17 februarie 2009
Obama aprobă un pachet de stimulare economică în valoare 787 de miliarde de dolari.

2 aprilie 2009
Statele G20 aprobă o acţiune coordonată de stimulare economică, în valoare totală de 5.000 de miliarde de dolari. Ele anunţă că-şi vor tripla contribuţiile către Fondul Monetar Internaţional.

18 martie 2009
Rezerva Federală anunţă că va tipări şi înjecta în piaţă 1.050 de miliarde de dolari, în încercarea de a forţa o diminuare a dobânzilor şi de a evita o criză de lichiditate.

obama 11 septembrie reuters



10 octombrie 2009
Guvernul socialist condus de George Papandreou (foto) este ales în Grecia. La mai puţin de o săptămână, noul premier anunţă că „gaura“ din bugetul statului elen este de două ori mai mare decât se estimase în trecut.

tipar bani dolari shutter

26 octombrie
Papandreou anunţă că deficitul bugetar al Greciei se va ridica la 12,7% din PIB.

26 noiembrie 2009
Conglomeratul de stat Dubai World cere o amânare de şase luni de la plata unor datorii în valoare de 26 de miliarde de dolari.

27 aprilie 2010
Grecia este retrogradată de agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's la categoria „junk“. Este primul stat din zona euro care ajunge în această situaţie. A doua zi, agenţia retrogradează şi Spania. Criza datoriilor de stat din Europa devine tot mai evidentă.

2 mai 2010
Într-o mişcare ce marchează izbucnirea crizei în zona euro, Grecia este salvată de urgenţă pentru prima dată. Valoarea totală a împrumutului este de 110 miliarde de euro (30 de la FMI şi 80 de la UE). Acordul înseamnă însă intensificarea măsurilor de austeritate din ţară şi trimite sute de mii de protestatari în stradă.

george papandreou mfax afp

La mai puţin de două săptămâni, UE şi FMI cad de acord asupra înfiinţării Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (EFSF – fondul de urgenţă al UE), cu o capacitate de creditare de 750 de miliarde de euro. Decizia este completată de anunţul BCE că va cumpăra obligaţiuni guvernamentale ale statelor cu probleme pentru a determina scăderea costurilor de împrumut ale acestora.

3 noiembrie 2010
Fed anunţă încă o rundă de tipărire şi injectare de bani – de data aceasta, în valoare de 600 de miliarde de dolari. Această rundă se va încheia în iunie 2011.


28 noiembrie 2010
Miniştrii de Finanţe din UE aprobă un împrumut de urgenţă în valoare de 85 de miliarde de euro pentru Irlanda. Criza din Irlanda a fost determinată de problemele sectorului bancar, unde a mers şi cea mai mare parte din credit.

irlanda criza proteste mfax afp

5 mai 2011
Portugalia devine al treilea stat din UE care evită intrarea în incapacitate de plată doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro de la UE şi FMI. Dependenţa Portugaliei de creditorii străini (deficitul de cont curent al statului se ridica la 10% din PIB în 2009) o fac vulnerabilă în faţa crizei datoriilor de stat.

21 iulie 2011
Eşecul Greciei în a-şi face ordine în finanţe devine evident. Statul primeşte un al doilea împrumut de urgenţă în valoare de 130 de miliarde de euro.

Strategia este bazată pe convingerea creditorilor privaţi ai Greciei (bănci, fonduri de investiţii) să accepte pierderi de până la 50% din valoarea împrumuturilor pe care le-au acordat Atenei.

Totodată, statul s-a angajat să strângă până la 50 de miliarde de euro din privatizări.

5 august 2011
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's revizuieşte în scădere ratingul SUA. Pentru prima dată în 70 de ani - de când a fost înfiinţată agenţia, aceasta a modificat "nota" americanilor, trimiţând unde de şoc pe bursele din întreaga lume.

7 august 2011
BCE anunţă că va începe imediat să cumpere obligaţiuni guvernamentale spaniole şi italiene. Mişcarea vine în contextul acutizării crizei datoriilor de stat din zona euro şi creşterea drastică a costurilor de împrumut ale acestor state.

21 septembrie 2011
Rezerva Federală anunţă noi măsuri de stimulare a economiei. Programul devine cunoscut drept „Operaţiunea Twist“, o politică aplicată de Fed în timpul anilor '60, prin care vinde bonuri de trezorerie cu maturitate scurtă în valoare de 400 de miliarde de dolari şi cu banii obţinuţi cumpără bonuri de trezorerie cu scadenţa pe termen lung.

4 octombrie 2011
Miniştrii de Finanţe din zona euro amâna plata unei noi tranşe din împrumutul Greciei, condiţionând virarea banilor de noi măsuri de austeritate. Bursele europene cad.

26 octombrie 2011
După o rundă-maraton de discuţii la Bruxelles, mai mulţi lideri din UE anunţă că, după luni bune de negocieri, au reuşit să convingă băncile care au împrumutat Grecia să accepte pierderi de 50% din valoarea creditelor.


9 decembrie 2011
După o noapte albă la Bruxelles, şefii de state şi de guverne din UE anunţă că au elaborat un Tratat Fiscal bazat pe mai multă integrare şi care presupune renunţarea unui părţi a suveranităţii naţionale în faţa instituţiilor UE. România anunţă chiar din acea dimineaţă, prin preşedintele Traian Băsescu, că va adera din start la noul tratat.

merkel basescu mfax afp


13 ianuarie 2012
Agenţia de evaluare financiară S&P revizuieşte în scădere ratingurile Franţei, Italiei, Spaniei, Portugaliei, Ciprului, Austriei, Slovaciei, Sloveniei şi Maltei. Trei zile mai târziu, agenţia taie şi ratingul EFSF, ceea ce înseamnă că orice credit acordat pentru salvarea unui stat vulnerabil din UE devine mai scump.

La sfârşitul lunii, Pactul Fiscal elaborat în decembrie este semnat de reprezentanţii a 25 dintre cele 27 de state comunitare. Marea Britanie şi Cehia sunt excepţiile. 

12 februarie 2012
Grecia adoptă cel mai sever buget de austeritate de până acum.

12 martie 2012
Numărul şomerilor europeni atinge cel mai ridicat nivel din istorie.

Martie 2012
Italia plăteşte dobânzi semnificativ mai mari pentru a se împrumuta. Randamentele cerute de investitori pentru obligaţiuni la trei ani cresc cu aproape mai mult de un punct procentual, la 3,89%, în numai o lună. Costurile de împrumut pe termen lung ale Spaniei se apropie iar de pragul de 6% - nivel considerat nesustenabil, în care majoritatea guvernelor cer ajutor de la UE şi FMI.



18 aprilie
Guvernul italian îşi reduce prognoza privind contracţia economică din 2012. Dacă înainte anunţa o scădere de 0,4%, noile estimări anunţă o contracţie de 1,2%.

6 mai 2012
Majoritatea grecilor votează la alegerile parlamentare partide care promit să renegocieze acordurile cu UE şi FMI. Nicio formaţiune nu reuşeşte să obţină suficiente voturi, aşa că alegerile se vor relua în iunie.

25 mai 2012
Bankia, a patra bancă din Spania după activele deţinute, anunţă că a cerut guvernului un împrumut de urgenţă în valoare de 19 miliarde de euro.

proteste italia criza mfax afp


9 iunie 2012
Luis de Guindos, ministrul spaniol al Economiei, anunţă că statul va solicita oficial un împrumut  în valoare de 100 de miliarde de euro din fondul de urgenţă al UE pentru a încerca să-şi consolideze sistemul bancar.

12 iunie 2012
Costurile de împrumut ale Spaniei ating un nou maxim istoric.

17 iunie 2012
Grecii merg din nou la urne pentru alegeri parlamentare. Partidul Noua Democraţie, pro-austeritate, obţine majoritatea voturilor, ceea ce calmează temerile că Grecia va rupe acordurile cu creditorii internaţionali şi va ieşi din zona euro.

proteste spania afp mfax

12 septembrie 2012
Curtea Constituţională a Germaniei a decis că guvernul are autoritatea de a implementa un nou mecanism financiar comunitar fără a încălca suveranitatea parlamentului, însă doar cu condiţia ca fondurile alocate de Germania să nu depăşească 190 de miliarde de euro. Totodată, Curtea şi-a dat avizul şi pentru adoptarea de către statul german a Pactului Fiscal.

Curtea Constituţioanlă a Germaniei

14 septembrie 2012
Rezerva Federală, banca centrală a Statelor Unite, revine la tiparniţă. Instituţia a anunţat că va tipări şi injecta în piaţă câte 40 de miliarde de dolari în fiecare lună, până când evoluţia economică va fi una mulţumitoare.

15 septembrie 2012
Se împlinesc patru ani de când grupul Lehman Brothers a declarat oficial falimentul.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite