Consilier prezidenţial: Preţurile au crescut din cauza „ameninţărilor de securitate”. Nu orice creştere înseamnă inflaţie

FOTO: Presidency.ro

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice şi sociale, a explicat, într-o analiză pe blogul său, fenomenul inflaţiei şi creşterea preţurilor după 24 februarie, de când a izbucnit războiul în Ucraina.

„Odată cu declanşarea războiului, prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineaţa zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea pieţelor. De aici şi creşterea mai rapidă a preţurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura preţurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanţii, dar şi unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul”, a scris Cosmin Marinescu pe blogul său. 

După 24 februarie, preţurile produselor au crescut raportându-se la „spectrul ameninţărilor de securitate, înainte de a se discuta sau de a fi activate diverse pachete de restricţii economice împotriva Federaţiei Ruse”. „Pe măsură ce restricţiile vor deveni efective, preţurile vor continua să crească pe termen scurt, date fiind dificultăţile de substituire rapidă în planul ofertei.

Pieţele financiare au reacţionat semnificativ în urma războiului declanşat de către Federaţia Rusă în Ucraina. În primele zile de după declanşarea conflictului armat, cotaţiile au înregistrat creşteri rapide pe piaţa produselor energetice, însă, în cea de-a treia săptămână, se observă o revenire treptată a preţurilor către nivelurile anterioare.”, a mai arătat acesta. 

Consilierul prezidenţial a subliniat că „nu orice creştere a preţurilor înseamnă inflaţie”. „Inflaţia este definită prin creşterea continuă şi de durată a marii majorităţi a preţurilor din economie”, a explicat Marinescu, precizând că pentru a înţelege de unde vine inflaţia este nevoie să „extindem mai mult harta evoluţiei preţurilor, atât în plan temporal, cât şi la nivelul agregat al preţurilor”, făcând referire şi la perioada pandemiei, când economia a avut de suferit. 

„Să ne amintim faptul că, în perioada de pandemie, producţia s-a oprit sau s-a redus în numeroase sectoare, cum au fost industria, transporturile, Horeca etc. Ulterior, reluarea producţiei a implicat, în primele etape, refacerea lanţurilor de aprovizionare de pe pieţele globale. Astfel se explică presiunile de creştere a preţurilor, cu precădere în sfera materiilor prime şi a materialelor de construcţii”, mai arată Cosmin Marinescu. 

„Istoria recentă a crizei pandemice plasează evoluţiile monetare şi în lumina necesităţii. În absenţa unei adecvări monetare la condiţiile de criză, probabil că multe sectoare s-ar fi confruntat astăzi cu spectrul insolvenţei şi al falimentului”, susţine consilierul pe probleme economice şi sociale.

„Este important de reţinut faptul că, la nivelul marilor economii ale lumii, inflaţia este semnificativ mai ridicată în SUA şi UE, comparativ cu China şi Japonia. În statele europene, inflaţia a urmat un trend puternic crescător în 2021, dar cu valori mai ridicate în Centrul şi Estul Europei, în ţări precum România, Polonia sau Ungaria, comparativ cu statele din zona Euro”, a mai arătat acesta. 

În lupta cu inflaţia, susţine Cosmin Marinescu, comportamentul de consum nu trebuie să fie perturbat de informaţii care alimentează panica. „Recentele exemple ale cozilor la carburanţi şi ulei alimentar au arătat cât de uşor prinde contur consumul emoţional, pe fondul ştirilor de criză, rostogolite panicard. Iar în privinţa preţurilor, trebuie să ţinem cont de un adevăr economic elementar: dacă ne tot gândim că preţurile vor creşte mai mult, atunci vom alimenta cererea, iar preţurile vor creşte cu siguranţă mai repede!”, a subliniat consilierul prezidenţial.