Analiză Ce se ascunde în spatele eliminării sporurilor din noua Lege a salarizării. Expert: „Aduce predictibilitate”

Plafonarea sporurilor și includerea lor în salariul de bază reprezintă una dintre cele mai importante schimbări aduse de noua Lege a salarizării, reformă asumată prin PNRR. Deși măsura ar putea elimina acordarea discreționară a sporurilor și aduce mai multă predictibilitate în sistem, analistul economic Adrian Negrescu crede că promisiunea Guvernului privind menținerea tuturor veniturilor a fost „hazardată”.

Motivele plafonării dure a sporurilor în noua Lege a salarizării. FOTO: Facebook/ Dragoș Pîslaru

Reforma salarizării în sectorul public, asumată de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență în schimbul a peste 700 de milioane de euro, prevede plafonarea drastică a sporurilor și integrarea acestora în salariile de bază. Deși măsura este promovată de Comisia Europeană ca un pas către alinierea la standardele din alte state membre, unde veniturile angajaților nu depind de alocații discreționare, implementarea sa generează controverse legate de scăderile salariale efective.

Adrian Negrescu: Legea aduce predictibilitate, dar promisiunile Guvernului au fost hazardate

Analistul economic Adrian Negrescu a oferit o perspectivă detaliată asupra avantajelor și dezavantajelor noii legi, subliniind atât beneficiile sistemice, cât și riscurile asociate cu implementarea sa într-un climat financiar fragil.

„Legea salarizării aduce, în primul rând, predictibilitate atât pentru angajați, cât și pentru viitoarele guverne din următorii cinci ani, deoarece stabilește un nivel clar al salariilor de la un an la altul pe această perioadă, ceea ce asigură o planificare sigură a cheltuielilor publice și le oferă salariaților certitudinea că vor ști exact cât vor fi plătiți, în funcție de experiența și expertiza lor, indiferent că activează în administrația publică sau în serviciile publice. 

Pentru angajați, cel mai important avantaj este că salariul va fi fix și nu va mai depinde de decizia arbitrară a șefului ierarhic, care, în lipsa unor reguli clare, acorda sporurile după criterii empirice sau de interes de grup, iar astfel se renunță la sistemul discreționar de împărțire a banilor, înlocuit cu o grilă transparentă și bine definită, care va preciza în mod clar cât și cum sunt plătiți toți salariații din sectorul bugetar”, a explicat Adrian Negrescu.

În ceea ce privește criticile aduse proiectului, Negrescu a semnalat că sindicaliștii contestă în principal faptul că Guvernul nu și-a onorat angajamentul că venitul total nu va scădea.

„Nemulțumirile sindicaliștilor vizează, în principal, faptul că Guvernul nu și-a respectat promisiunea că venitul total nu va scădea, chiar dacă sporurile vor fi tăiate. Consider că acea promisiune a fost una hazardată, mai ales că în prezent ne împrumutăm pentru a putea plăti salariile, iar dacă vom intra într-o criză financiară, vom fi aruncați în aer, iar FMI-ul va dicta tăierea salariilor, caz în care promisiunile unor politicieni aflați trecător la guvernare devin lipsite de valoare.

Pe de altă parte, salariile nu sunt drepturi câștigate precum pensiile, întrucât pensia reprezintă o obligație a statului, deoarece oamenii au contribuit toată viața activă pentru a beneficia de un venit la bătrânețe, în timp ce salariile depind de situația economică și socială momentană și de capacitatea statului de a le plăti la un nivel mai mic sau mai mare, în funcție de evoluția acestor factori”, a precizat Adrian Negrescu.

Liniile roșii impuse de Sanitas, după suspendarea proiectului Legii salarizării

Curtea de Apel București a admis marți cererea de ordonanță președințială depusă de Federația Națională Sanitas împotriva Ministerului Muncii.

Decizia instanței produce trei efecte principale. În primul rând, proiectul publicat pe 17 iulie 2026 nu mai poate fi introdus sau dezbătut în Parlament. În al doilea rând, judecătorii au reținut o vădită aparență de nelegalitate din cauza lipsei consultării reale a sindicatelor. În al treilea rând, decizia obligă statul să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public. 

Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Rae,  susține, pentru „Adevărul”, că organizația sa a apelat la asistență juridică și așteaptă motivarea oficială a hotărârii judecătorești pentru a-și defini strategia ulterioară. 

În același timp, el subliniază disponibilitatea sindicatului de a continua discuțiile, dar condiționează această deschidere de respectarea unor „linii roșii” care nu pot fi depășite, printre care se numără limitarea procentuală a personalului eligibil pentru sporuri – o măsură care, în varianta recentă a proiectului, ar afecta aproximativ 30% din angajații din Sănătate. 

„Ne-am adresat unei case de avocatură și așteptăm acum motivarea deciziei instanței, pentru ca, în funcție de aceasta, să ne stabilim pașii următori. Subliniem că rămânem deschiși dialogului și nu dorim să pierdem cele 700 de milioane de euro care ar trebui să vină prin PNRR, dar nu în forma actuală a legii, întrucât există câteva linii roșii esențiale pe care nu le putem depăși în negocieri. 

Una dintre acestea se referă la limitarea procentuală a numărului de angajați care pot beneficia de sporuri, iar, conform ultimei variante, care nu a fost negociată cu nimeni și despre care nu știm cine a elaborat-o, 30% din personalul din sănătate ar rămâne fără niciun fel de spor. Mai mult, cu doar o zi înainte de apariția acestei variante, la întâlnirea de joia trecută de la sediul PNL, când am cerut efectiv textul legii, domnul Iulian Popescu a spus că nu ni-l poate da pentru că fusese elaborat în secret, fără drept de difuzare. 

Acum însă, brusc, după decizia instanței, suntem chemați la negocieri, deși instanța a stabilit că nu se mai poate negocia cu actualul Guvern și, implicit, nici cu Ministerul Muncii. Noi am fi dorit să rezolvăm fără intervenția instanței, dar nu s-a putut, iar acum nu înțeleg de ce domnul Pîslaru și-a schimbat atitudinea sau i s-a ordonat să o facă; îl consider mai inteligent decât reacțiile pe care le are, dar probabil că și el este limitat de anumite constrângeri care îi dictează ce poate sau nu poate face”, a precizat vicepreședintele Sanitas.

Nemulțumirile sindicaliștilor din Educație privind Legea Salarizării

Sindicatele din Educație se opun proiectului noii legi a salarizării, susținând că acesta nu respectă promisiunile guvernamentale. Principalele nemulțumiri vizează nerespectarea grilei promise prin care salariul debutantului ar fi trebuit să fie echivalent cu cel al unui medic specialist, eliminarea unor sporuri și posibila diminuare a veniturilor.

Principalele puncte de tensiune invocate de federațiile sindicale includ:

• Proiectul nu garantează plasarea salariilor profesorilor la nivelul celor din sistemul medical, o promisiune asumată anterior de guvernanți. 
• Sindicatele se tem că modificarea coeficienților și eliminarea unor sporuri actuale ar putea duce la o reducere a veniturilor nete pentru o parte din personalul didactic și nedidactic.
• Legea nu prevede mecanisme clare care să oblige statul la actualizarea anuală a veniturilor cu rata inflației, lăsând loc doar unor plafoane maxime. 
• Există temeri privind plafonarea veniturilor pentru angajații din categoriile administrative, aceștia riscând să rămână la baza grilei fără posibilități reale de creștere.
• Tăierea indemnizației de dirigenție, tratată ca „spor”, apoi scăderea la 240 de lei net, sumă fixă, deși un profesor titular cu suficientă vechime putea obține în plus până la 1.000 de lei.

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a precizat pentru „Adevărul”, motivele pentru care sindicatele din Educație contestă vehement proiectul noii Legi a salarizării, publicat vineri de Ministerul Muncii. 

Acesta a explicat că în anul 2024, s-a negociat cu Ministerul Muncii și cu Banca Mondială o grilă de salarizare care prevedea ca salariul debutantului să fie egal cu salariul mediu brut pe economie, obiectiv pe care proiectul nu l-a îndeplinit.

Hăncescu a precizat că, pentru sindicatele din Educație, este preferabil ca România să piardă fondurile europene din PNRR decât să se adopte o lege care va distruge sistemul. 

„În opinia noastră, este de preferat să pierdem cei 760 de milioane de euro, echivalentul a 4 miliarde de lei, decât să adoptăm o lege a salarizării care va genera haos, nemulțumire profundă și va scoate oamenii în stradă, mai ales că după începerea școlii ne putem aștepta la proteste ample și la o grevă generală de proporții, ceea ce ar distruge și mai mult sectorul bugetar și Educația.

Este evident că principalul promotor al acestor măsuri este Ilie Bolojan, care, încă din 2002, a luat măsuri cinice și iresponsabile ce au afectat Educația, anul trecut a continuat în aceeași direcție, iar acum pare să urmărească același scop, dând impresia că urăște educația și, prin extensie, copiii din România, pentru că, în cele din urmă, batjocorirea profesorilor se reflectă asupra copiilor”, a precizat Simion Hăncescu.