Analiză Criza de la Cernavodă și capcana orelor de vârf: obiceiul banal care umflă factura între 19:00 și 23:00

Oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă pe fondul debitului scăzut al Dunării nu reprezintă în sine o situație neașteptată pentru sistemul energetic, spune Dana Dărăban, directoarea Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-un interviu acordat pentru „Adevărul”. Ea atrage însă atenția că România are nevoie de investiții mai mari în sectorul energetic, iar schimbarea repetată a regulilor și plafonarea prețurilor au afectat interesul investitorilor privați. În același timp, România nu are încă suficiente contoare inteligente pentru a putea muta consumul din orele de vârf și pentru a introduce pe scară largă tarife diferențiate în funcție de ora la care este consumată energia.

Contoare inteligente. FOTO: Rețele Electrice

Situația de la Cernavodă s-a complicat în ultimele săptămâni. Unitatea 1 a centralei nucleare a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar joi, 13 august, a fost oprită și Unitatea 2, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Cele două reactoare au împreună o putere de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie a României.

Ministerul Energiei estimează pentru joi un consum maxim de aproximativ 6.900 MW și un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW. Necesarul de import crește în special seara, după ce producția de energie fotovoltaică scade, în timp ce consumul rămâne ridicat.

„O criză o declară statul român în baza unor elemente pe care trebuie să le identifice. Nu este o surpriză că s-a oprit reactorul 2. Era cumva de așteptat în condițiile debitului de pe Dunăre și cred că scenariile în care reactoarele nucleare se opresc sunt cumva luate în calcul pentru situații extraordinare în sector. Nu aș zice că problema este neapărat această situație, pentru că în ultimii ani ne-am mai confruntat cu perioade de secetă. Cred că problema este modul în care gestionăm această situație. Adică poate să devină o situație critică dacă nu reușim să o gestionăm corect", a explicat Dana Dărăban.

Dana Dărăban, președinta Federației ACUE. FOTO: ACUE

Plafonarea și schimbarea regulilor au redus apetitul pentru investiții

Potrivit directoarei ACUE, una dintre problemele majore ale sectorului energetic este lipsa de predictibilitate. Intervențiile repetate asupra modului în care se formează prețurile îi fac pe investitori să fie mai prudenți, într-un sector în care proiectele au nevoie de capital și de perioade lungi pentru a fi recuperate.

„Da, cred că un mesaj pe care încă, să spunem așa, spectrul politic nu l-a înțeles este această nevoie de predictibilitate, adică schimbarea regulilor și intervențiilor asupra modului în care se formează prețul în sectorul energiei electrice din ultimii ani. Știm foarte bine că, odată la o anumită perioadă de timp, există acest prost obicei politic de a interveni în sectorul energetic. Nu va aduce nivelul de investiții de care noi avem nevoie", a subliniat directoarea ACUE.

Dărăban spune că investițiile care se fac în prezent în energie sunt susținute în mare măsură de bani europeni, în timp ce România atrage prea puțin capital privat. În opinia sa, una dintre explicații este tocmai instabilitatea regulilor.

„Să fim serioși. În momentul de față, investițiile în sectorul energetic se desfășoară în baza unor programe finanțate cu fonduri europene. Trebuie să ne uităm exact cât capital privat atrage România. Iar aici cred că am putea să tragem niște concluzii care, în marea lor majoritate, arată că nivelul capitalului privat este un pic deficitar. Cred că este mai corect spus că acest lucru este cauzat de politicile greșite pe care le-am avut în zona decizională. Am intervenit foarte des asupra modalității de formare a prețului, am schimbat regulile în timpul jocului, am creat foarte multe situații în fața cărora investitorii au, în continuare, o anumită rezervă, destul de semnificativă, în deciziile lor pe partea de energie din România", a explicat Dana Dărăban.

Nu avem neapărat prea puțină energie, ci prea puțină în orele de vârf

În privința prețurilor, Dana Dărăban spune că problema nu este că România nu produce suficientă energie, ci că în anumite ore nu are suficientă energie disponibilă pentru consum. Cel mai dificil interval este seara, între 19 și 23, când cererea crește.

„Noi, în momentul de față, trebuie să înțelegem că nu avem neapărat o problemă de producție, avem o problemă de disponibilitate la anumite intervale orare. Cred că impactul pe preț va fi determinat și de modul în care noi știm să gestionăm aceste momente. Dacă această situație va putea fi gestionată într-un mod cât mai deștept, completând partea de producție versus necesarul de consum în anumite intervale orare, și vorbim de intervalul orar 19-23, atunci, pentru achiziția necesară de energie, prețul are un anumit rol în costurile cu achiziția ale fiecărui furnizor. În factura finală, prețul energiei active, adică efectiv cât plătește furnizorul pentru achiziția energiei, are undeva în jur de 50%. Restul sunt costuri reglementate, care nu intră în controlul furnizorului, iar furnizorul nu face decât să le colecteze și să le dea mai departe", a subliniat directoarea ACUE.

În aceste condiții, mutarea unei părți din consum în afara orelor de vârf ar putea reduce presiunea asupra sistemului. Dărăban spune însă că discuția nu trebuie dusă în zona raționalizării, ci a eliminării consumului inutil și a limitării temporare a consumatorilor mari.

„Dacă noi nu gestionăm această situație cu participarea companiilor, a cetățenilor, prin mutarea consumului, eu știu că avem o rezervă vizibilă față de această idee a raționalizării și eu sunt total împotriva acestor mesaje de raționalizare a consumului. Îi înțeleg foarte bine pe oameni că au nevoie de un anumit confort, sunt luni de vară, se consumă energie cu răcirea locuințelor. Dar, de exemplu, aerul condiționat funcționează cu geamul deschis, un obicei prost pe care l-am văzut inclusiv în instituțiile publice. Asta este o risipă total inutilă", a explicat Dana Dărăban.

Ea spune că oamenii își pot muta o parte din consum către orele din timpul zilei, evitând intervalul de vârf 19-23.

„Am putea să ne mutăm consumul, că este în interesul nostru general, astfel încât, în orele de vârf, 19-23, să limităm marii consumatori. Eu nu spun să stăm pe întuneric, Doamne ferește, cred că nu spune nimeni așa ceva. Dar să limităm marii consumatori de energie în această perioadă. Dacă noi reușim să gestionăm acest deficit pe acest interval orar, eu cred că vom trece cu bine și peste el", a subliniat directoarea ACUE.

De ce nu avem încă suficiente contoare inteligente

Un astfel de sistem ar fi mult mai ușor de aplicat dacă România ar avea o rețea extinsă de contoare inteligente. Acestea permit măsurarea consumului pe intervale orare și pot sta la baza unor oferte în care prețul energiei diferă în funcție de momentul în care aceasta este consumată.

Dana Dărăban spune că instalarea contoarelor inteligente nu a fost însă o prioritate în perioada de reglementare încheiată în 2024. În plus, investițiile operatorilor de distribuție sunt supuse unui cadru de reglementare care stabilește ce costuri pot fi recunoscute și asumate în tarifele de distribuție.

„Nu a fost o prioritate pentru România. În perioada de reglementare 4, pe planurile de investiții din perioada de reglementare care s-a închis pe partea de distribuție în 2024, nu a fost o prioritate montarea de contoare inteligente. Dar trebuie să ne uităm și la cum arăta sectorul energetic atunci și la tehnologiile de producție și consum disponibile la acel moment, acum cam șapte ani de zile, când a început perioada a patra de reglementare. Energia, mai mult decât atât, era ținută sub un preț controlat, nu era neapărat un preț liber. Lipsa unui semnal corect de preț duce și la decizii proaste. De asta noi suntem total împotriva unei plafonări generalizate. Am văzut și ultima schemă ce efect a avut", a explicat Dana Dărăban.

Cu alte cuvinte, investițiile în rețele și în contoare sunt legate de cadrul de reglementare și de tarifele de distribuție, care trebuie să asigure recuperarea costurilor recunoscute de autoritatea de reglementare. 

800.000 de contoare inteligente, printr-un nou program european

Situația ar urma să se schimbe în următoarea perioadă. Un nou program finanțat din fonduri europene ar putea aduce aproximativ 800.000 de contoare inteligente în sistem, potrivit reprezentantei ACUE.

„Se accelerează montarea contoarelor inteligente, dar există câteva limitări financiare, pentru că sunt reglementate și trebuie să intre într-o plajă de asumare de investiții permisă de cadrul de reglementare. Avem acum un apel în desfășurare pentru accesarea unui program cu fonduri europene. Estimat este montarea a 800.000 de contoare, este la nivel de publicare în Ghid, iar părțile interesate lucrează în momentul de față, probabil, la depunerea cererilor de finanțare. Se va întâmpla. Nu avem astăzi, dar, dacă ne uităm la ofertele pe care unii furnizori le au deja pe piață, prețul dinamic există deja ca posibilitate", a subliniat directoarea Dana Dărăban.

Existența contoarelor inteligente nu rezolvă însă singură problema. Pentru ca ele să schimbe comportamentul consumatorilor, este nevoie și de oferte comerciale care să transmită un semnal de preț. Un consumator trebuie să poată vedea că, dacă își mută o parte din consum din intervalul 19-23 către ore în care există mai multă energie disponibilă, are un avantaj financiar.

Dana Dărăban spune că România poate ajunge la un sistem de prețuri diferențiate în funcție de ora consumului, dar numai dacă regulile pieței nu se mai schimbă de la un an la altul. Altfel, nici investițiile în contoare inteligente, nici ofertele de preț dinamic nu își pot produce efectele.

„Contorul inteligent poate fi în partea de implementare o anumită problemă, dar anterior crizei din ultimii ani, care a dus la schema de plafonare ce a înghețat orice ofertă de acest gen, au existat furnizori care au avut semnalul de preț. Cred că ne îndreptăm într-acolo, dar, ca să ajungem la un efect maxim, trebuie să avem certitudinea că rămânem cu regulile de piață existente. Abia avem un an de zile de la ieșirea din acea schemă prelungită inutil de plafonare. Dacă zona politică și decizională înțelege că în acest sector regulile nu trebuie schimbate inopinat și brutal, cred că putem ajunge într-un timp rezonabil la oferte care să asigure mutarea consumului, astfel încât să-i dai un reward consumatorului care consumă într-un moment mai relaxat din punct de vedere al echilibrului între producție și consum", a explicat Dana Dărăban.