Raluca Turcan, după ședința-maraton organizată la Cotroceni privind Legea salarizării: „Niciun venit aflat astăzi în plată nu va scădea”

Noua lege a salarizării nu va reduce niciun salariu aflat în plată, ci va corecta dezechilibrele acumulate în sistemul public, afirmă deputata PNL Raluca Turcan, care acuză existența unei campanii de manipulare în jurul reformei. Într-un interviu acordat Adevărul, Raluca Turcan, membră a Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, avertizează că adoptarea acestui act normativ ar debloca un jalon PNRR întârziat încă din 2023, de care depinde atragerea a aproape 770 de milioane de euro.

Raluca Turcan, membră a Comisiei de muncă din Camera Deputaților. FOTO: Facebook

Deputata PNL detaliază și soluțiile legale analizate pentru deblocarea plății avansurilor prin programul SAFE, în condițiile în care guvernul interimar condus de Ilie Bolojan nu poate adopta o Ordonanță de urgență în acest sens.

Nu în ultimul rând, Raluca Turcan explică în ce condiții ar putea fi instalat un „guvern de armistițiu” la Palatul Victoria și subliniază că o astfel de formulă nu ar presupune revenirea PNL la guvernare alături de PSD.

Adevărul: Există un acord privind noua lege a salarizării unitare? Sunt categorii de oameni care se plâng că pierd bani din salariu.

Raluca Turcan: Vreau să fiu foarte clară: niciun venit aflat astăzi în plată nu va scădea prin aplicarea noii legi. Acesta este angajamentul politic pe care l-am susținut constant și unul dintre principiile fundamentale ale reformei.

Trebuie, însă, menționate câteva lucruri. În primul rând, din momentul în care prima versiune a legii a fost prezentată public de ministrul Dragoș Pîslaru – cel care, practic, a făcut munca pe care cei trei miniștri plini PSD ai muncii au evitat să o facă în privința unui jalon din PNRR ce trebuia finalizat încă din iunie 2023 – în spațiul public a început o campanie de manipulare bine țintită și coordonată.

Scopul campaniei a fost să inducă în societate două idei false. Prima intoxicare publică a acreditat ideea că legea taie salarii. A doua minciună a fost legată de ideea că noua lege ar trebui să mărească salariile tuturor bugetarilor.

Nu. Noua lege nu va diminua niciun venit. Nu. Noua lege va majora, în primul rând, salariile mici, rămase în urmă. Legea este construită pornind de la problemele reale ale sistemului public. Avem categorii profesionale care au rămas cu salarii foarte mici, uneori la limita unui nivel decent de trai. Avem dezechilibre majore între instituții, migrație de personal generată exclusiv de diferențele salariale și lipsă de motivație pentru oameni care se simt discriminați, deși au aceeași pregătire și aceleași responsabilități.

De aceea, legea este făcută, în primul rând, pentru cei rămași în urmă. Principiul este simplu: aceeași muncă, aceeași responsabilitate, aceeași recunoaștere salarială. Există, da, îngrijorări privind reașezarea unor sporuri sau componente salariale. Ele trebuie discutate cu seriozitate, dar raportându-ne întotdeauna la venitul final al angajatului, nu la un singur element al salariului.

Deci, prin această lege nu luăm bani de la unii pentru a-i da altora. S-ar corecta inechități acumulate în decenii și construim un sistem mai echitabil și mai predictibil. Se simplifică grilele de salarizare, se reduc excepțiile acumulate în timp și cresc salariile pentru categoriile rămase în urmă, fără diminuarea veniturilor aflate astăzi în plată.

Mai există încă discuții tehnice cu unele familii ocupaționale și, până la un punct, este firesc. Vorbim despre cea mai amplă reformă a salarizării din ultimii ani. Ceea ce nu mai este firesc este modul în care PSD încearcă să transforme această dezbatere într-o campanie de panică, fără nicio legătură cu textul legii.

Unii aleg să nu înțeleagă sau refuză să spună românilor ce înseamnă, în realitate, neadoptarea acestei legi:

• pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, bani nerambursabili, care vor trebui compensați fie printr-un deficit mai mare - ceea ce nu putem, căci pierdem fonduri europene, fie prin noi surse de venit la buget;

• perpetuarea unui sistem profund inechitabil, care generează anual noi diferențe salariale și deficit de personal în unele sisteme publice esențiale;

• continuarea avalanșei de litigii, într-un context în care statul are deja obligații rezultate din hotărâri judecătorești de peste 12 miliarde de lei. Practic, ajungem ca politica salarială să fie făcută în instanțe, nu de Guvern și de ordonatorii de credite.

Eu sper că vom ajunge la un consens. Odată cu adoptarea acestei legi și cu reforma administrației, vom avea un sector public mai echitabil, mai performant și mai util economiei românești. Pentru că, în final, un stat eficient înseamnă un mediu privat mai puternic, investiții mai multe și o economie care produce mai multă prosperitate.

„Spațiul de creștere este limitat la 12 miliarde de lei”

Adevărul: Ce impact bugetar își permite România să acopere în acest moment?

Raluca Turcan: Trebuie să alegem între populism și responsabilitate. Oricine poate promite salarii mai mari pe hârtie. O reformă serioasă este, însă, aceea pe care statul o poate finanța fără să împingă România într-o nouă criză bugetară.

Așa cum am spus, România se află într-un proces de consolidare fiscală. Avem obligația de a reduce deficitul bugetar, de a păstra ratingul de țară și de a continua absorbția fondurilor europene. În acest context, noua lege este construită în limitele pe care economia le poate susține în acest moment.

Fondul anual de salarii al statului este de aproximativ 166 de miliarde de lei, iar spațiul de creștere pentru anul viitor este limitat, la aproximativ 12 miliarde de lei. Tocmai de aceea reforma nu poate însemna promisiuni fără acoperire, ci o distribuire mai echitabilă a resurselor existente.

Miza depășește însă legea salarizării. Vorbim despre credibilitatea României în fața Comisiei Europene și despre respectarea angajamentelor asumate prin PNRR. Întârzierea reformei pune în pericol sute de milioane de euro destinate investițiilor concrete: spitale, dispensare, școli, autostrăzi și alte proiecte de care românii au nevoie. Nu mi-aș dori ca România să transmită partenerilor externi mesajul că își asumă reforme doar pe hârtie.

Adevărul: Ce soluții există pentru plata avansurilor prin programul SAFE?

Raluca Turcan: Programul SAFE este un obiectiv strategic pentru România și, din acest motiv, ar trebui scos din disputa politică. Din punct de vedere juridic, există mai multe soluții. Dacă există un guvern cu puteri depline și sunt îndeplinite condițiile constituționale, cadrul legal poate fi creat prin Ordonanță de urgență. Alternativ, poate fi adoptată o lege în Parlament.

Important este însă ca România să aibă rapid un cadru legal stabil și necontestat, astfel încât implementarea programului să nu fie întârziată. Din păcate, PSD, partidul care vorbește astăzi despre blocaje, este același care, prin Sorin Grindeanu, a atacat la Curtea Constituțională actul normativ privind SAFE, generând exact incertitudinea juridică pe care o invocă astăzi.

Este greu să pretinzi că aperi implementarea unui program european în timp ce contești instrumentul legislativ prin care acesta este pus în aplicare.

Din punctul meu de vedere, SAFE trebuie tratat la fel ca PNRR sau aderarea la OCDE: ca un obiectiv strategic al României, nu ca o armă politică.

„Un guvern de armistițiu nu ar presupune refacerea fostei coaliții”

Adevărul: Ilie Bolojan a vorbit despre un „guvern de armistițiu”. Ce înseamnă, în practică, această formulă?

Raluca Turcan: În practică, un „guvern de armistițiu” ar însemna un executiv cu un mandat limitat și foarte clar, susținut pentru o perioadă determinată în vederea îndeplinirii unor obiective care nu mai suportă amânare: implementarea PNRR, deblocarea programului SAFE, accelerarea aderării la OCDE, reducerea deficitului bugetar și recâștigarea credibilității externe a României.

Un asemenea guvern nu ar presupune refacerea fostei coaliții. Ar presupune însă suspendarea temporară a conflictului politic și asumarea unor reguli clare: obiective precise, termene, responsabilități și reciprocitate. Cu alte cuvinte, nu simple declarații de susținere, ci decizii concrete.

Recunosc că sunt sceptică în privința posibilității ca toate cele patru partide ale fostei coaliții să ajungă la o formulă funcțională. Cei care au sabotat guvernarea condusă de Ilie Bolojan și au contribuit la declanșarea actualei crize trebuie să demonstreze că pot purta acum o discuție responsabilă despre ieșirea din impas, în condițiile in care, în această perioadă, PSD a evitat să recunoască un adevăr simplu: PNL nu a provocat această criză. Nu noi am dat jos Guvernul și nu noi am încercat să construim majorități prin racolarea sau folosirea unor oameni din alte partide. PNL a rămas consecvent angajamentelor asumate în fața propriilor alegători.

Să ne imaginăm cum ar fi reacționat PSD dacă, fără știrea lui Sorin Grindeanu sau Olguța Vasilescu, cineva din PNL ar fi încercat să impună un premier din PSD, sprijinindu-se pe o grupare din interiorul partidului și pe o înțelegere cu președintele României. Reacția ar fi fost explozivă. Tocmai de aceea, standardele politice trebuie să fie aceleași pentru toată lumea.

Poziția noastră rămâne clară: PNL nu va reintra într-un guvern alături de PSD. Putem discuta despre susținerea punctuală a unui guvern, inclusiv printr-un vot de învestitură, dar numai pe baza reciprocității și a unui acord limitat, scris și verificabil privind obiectivele strategice ale României.

PNL consideră că soluția ar trebui, totuși, să fie un executiv reformist, credibil și competent, chiar și minoritar, capabil să ia decizii dificile și să le explice oamenilor. De aceea am propus, împreună cu USR și UDMR, desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru.

„Armistițiul” ar putea funcționa doar dacă înseamnă rezultate, nu mimarea consensului: un mandat precis, obiective măsurabile și susținere parlamentară reală.

Se vede foarte clar că, după ce toate celelalte scenarii politice au eșuat, PSD încearcă să îl transforme pe Ilie Bolojan în țap ispășitor. De fapt, ei nu vor acum un guvern cu puteri depline. Strategia este simplă: să lase un guvern cu puteri limitate să gestioneze cele mai dificile decizii, iar PSD să stea pe margine, criticând fiecare măsură și sperând că uzura politică va fi suportată exclusiv de PNL.

Este un joc politic pe care românii îl cunosc foarte bine. Vor încerca să transforme reformatorul în vinovat. Numai că această strategie nu a mers nici până acum și funcționează din ce în ce mai greu, pentru că oamenii văd cine a condus România în ultimii ani și cine încearcă acum să repare dezechilibrele bugetare și instituționale.

În următoarele săptămâni vom vedea multe încercări de a eroda încrederea în Ilie Bolojan și în PNL. Este o strategie politică previzibilă.