Bogdan Ivan: „La fiecare creștere cu 10 dolari a barilului de petrol, litrul de motorină se scumpește cu 45 de bani. Statul ar trebui să intervină mai tare”
0Ministrul Energiei afirmă că România nu este vulnerabilă la importurile din Golful Persic și că piața carburanților rămâne stabilă, în ciuda întârzierilor provocate de atacurile asupra portului Novorosisk. Bogdan Ivan avertizează însă că, în cazul unor noi creșteri ale prețului petrolului, statul va trebui să intervină „mai tare”.

Bogdan Ivan a declarat miercuri, la Digi24, că România nu este dependentă de petrolul provenit din Golful Persic și că, în prezent, nu există riscuri privind aprovizionarea cu carburanți, deși atacurile asupra portului rusesc Novorosisk au generat întârzieri în livrări.
„Noi nu avem o dependență din Golful Persic. Sub 7-8% aduceam din Golful Persic, dar ceea ce este foarte important e că nu e o problemă astăzi de lichiditate”, a spus ministrul.
Ministrul Energiei a explicat că România a fost afectată de atacurile asupra terminalului KazMunaiGaz, de unde este aprovizionată rafinăria Petromidia.
Pentru a evita blocajele, transporturile au fost redirecționate, a explicat oficialul.
„În momentul de față, atacurile au avut loc duminică seara, am rerutat împreună cu cei de la KazMunaiGaz, am găsit o altă sursă de petrol care vine din Golful Finlandei, dar care va trebui să ocolească întreaga Europă, să vină în Marea Neagră, Strâmtoarea Bosfor. Altă întârziere care duce la un termen cu trei săptămâni mai mari. Vorbim despre petroliere de 100.000 de tone, iar în momentul de față vorbim despre un delay”, a precizat Ivan.
Bogdan Ivan a subliniat că Ministerul Energiei colaborează permanent cu operatorii din piață pentru a preveni eventualele sincope.
Producția internă, la capacitate maximă
Întrebat dacă România produce mai mult sau mai puțin carburant de la începutul conflictului din Iran, ministrul a răspuns: „În România se produce la maxim cu ceea ce avem deschis astăzi cu Vega, cu Petromidia Năvodari și cu Petrobrazi Ploiești”.
El a precizat că țara dispune de rezerve strategice consistente: „Producția nu a scăzut și nu are motive să scadă pentru că, repet, avem și 2 milioane metri cubi rezervă strategică de petrol și produse petroliere”.
În privința structurii rafinării, Ivan a explicat: „În momentul de față, România rafinează 25% din petrolul pe care îl rafinează în total, extras din subsolul României. Diferența de 75% este import”.
Situația rafinăriei Petrotel Lukoil
Referindu-se la Petrotel Lukoil, ministrul a reiterat că România nu va importa petrol rusesc: „Petrol tip Ural, care poate să fie importat din Federația Rusă, dar asta este interzis și nu vom face asta niciodată”.
Ministrul a explicat că România a solicitat o derogare de la autoritățile americane pentru repornirea rafinăriei, sub condiții stricte: „Nici o moleculă de petrol să nu vină din Rusia și niciun leu produs pe teritoriul României să nu meargă în Rusia”.
Vânzările de carburant și efectul scumpirilor
Ministrul a vorbit și despre evoluția consumului: „Au fost vânzări și angro și en detail de patru ori mai mari” în primele zile ale conflictului, însă ulterior cererea a scăzut odată cu creșterea prețurilor.
„Odată cu creșterea cu 10% a prețului combustibilului, cererea scade cu 3%”, a explicat Ivan.
El a avertizat că noi scumpiri ale petrolului ar necesita intervenția statului, întrucât „pe fiecare creștere cu 10 dolari a prețului barilului de petrol există o creștere de 45 de bani pe litru la pompă”.
Ministrul a adăugat:
„În cazul în care vedem o tendinţă de creştere internaţională a preţului, statul ar trebui, să intervină mai tare, să reducă acciza pentru a păstra un nivel suportabil pentru populaţie”.
Amintim că ordonanța care prevede reducerea accizei la motorină cu 30 de bani a intrat marți, 7 aprilie, în vigoare, prețurile carburanților scăzând deja cu până la 36 de bani, potrivit datelor oficiale publicate de Monitorul Prețurilor.
Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că ieftinirea motorinei prin reducerea accizei este doar temporară și înșelătoare, fiind influențată de factori externi mult mai puternici decât deciziile fiscale interne.























































