Analiză Adevărul despre ieftinirea carburanților: de ce scăderea accizei este evitată, deși este singura măsură cu impact real

Scăderea accizei devine principala armă a Guvernului împotriva prețurilor record de la pompă. După eșecul parțial al plafonării adaosului comercial, specialiștii consultați de „Adevărul” confirmă: reducerea taxelor statului este singura măsură care poate proteja cu adevărat buzunarele românilor.

Un plin costă cu peste 100 de lei în plus față de acum o lună. Foto arhivă

În prezent, motorina standard se vinde în benzinării între 10,13 și 10,26 lei pe litru, cu aproximativ 2–2,12 lei mai mult decât în urmă cu o lună, când prețul mediu la nivel național era de 8,25 lei pe litru. Luând în calcul un rezervor de carburant de 50 de litri, înseamnă că un plin costă 513 lei, cu 100 de lei mai mult decât în urmă cu o lună, iar din cei 513 lei, statului îi rămân cel puțin 250 de lei drept taxe și accize.

Specialiștii consultați de „Adevărul” avertizează că prețurile nu se vor opri aici din cauza creșterii prețului barilului de petrol, astfel încât intervențiile Guvernului par să aibă un caracter mai degrabă simbolic și preventiv, singura măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra prețului final fiind reducerea accizei.

Simona Dobre: Executivul trebuie să reducă acciza, fără să majoreze deficitul

Expertul în energie Simona Dobre, a declarat pentru „Adevărul” că măsurile luate de autorități pentru prețul carburanților au un impact limitat.

„Plafonarea adaosului comercial este dificil de aplicat în practică și nu poate conduce la o reducere semnificativă a prețurilor. De asemenea, diminuarea conținutului de biocarburant rămâne, deocamdată, doar o posibilitate prevăzută în ordonanță.

O soluție mai eficientă ar fi reducerea accizei, însă aceasta necesită o decizie atent fundamentată, în contextul unui deficit bugetar deja ridicat. Mai exact, o echipă de experți ar trebui să stabilească nivelul optim de reducere a accizelor, astfel încât încasările din TVA — susținute de consumul actual și cel anticipat — să poată compensa această diminuare, fără a crea dezechilibre suplimentare la nivel bugetar”, a declarat experta pentru „Adevărul”.

Aceasta a adăugat că, în prezent, prețurile sunt foarte ridicate și că „rămâne de văzut în ce măsură acest nivel este justificat”.

„Companiile din domeniu ar trebui să ia în calcul și gradul de suportabilitate al consumatorilor, în condițiile în care, chiar și în acest context, își mențin profitabilitatea, la fel ca și statul, prin veniturile colectate. Impactul asupra buzunarelor românilor este deja semnificativ. Este de așteptat un al doilea pas, mai ferm, din partea Executivului, în direcția reducerii accizei”, a declarat Dobre

Dumitru Chisăliţă: Doar se prefac că iau măsuri

La rândul lui, expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat pentru „Adevărul” că ar fi o măsură simplă, corectă și propusă de sindicate și patronate de „n” ori în ultimele săptămâni.

„Dacă se va merge pe plafonarea adaosului comercial plus reducerea accizei impactul în buzunarele românilor ar fi de 1,2 lei, având în vedere că prețul este format din costul carburanților plus costul de distribuție la care se adaugă acciza și abia apoi se calculează TVA, adică avem o taxă la taxă.

Din punctul meu de vedere impactul e infim pe lângă ce ne așteaptă (scumpiri accelerate din cauza prețului barilului de petrol – n. red.). Se fac că fac ceva, nu e nimic concret, doar se prefac că iau măsuri. Domnul Bolojan are de unde să scadă (prețul carburanților – n. red.), doar să vrea”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

Silviu Gresoi: Impactul abia ajunge la jumătate din nivelul scumpirilor

Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că măsurile abia înjumătățesc scumpirea, ceea ce înseamnă mai degrabă o încetinire a scumpirilor decât o reducere consistentă a prețurilor.

„Plafonarea adaosului comercial poate reduce prețul carburantului cu aproximativ 30–50 bani/litru (3–5%), în timp ce o reducere a accizei ar putea duce la o scădere de aproximativ 60–80 bani/litru. În prezent, dintr-un preț de aproximativ 10,2 lei/l la motorină, peste 50% reprezintă taxe (acciză + TVA), iar restul depinde de cotația petrolului și cursul valutar. Chiar și cu aceste măsuri, scăderea totală posibilă este de circa 1 leu/l, mult sub creșterea recentă de peste 2 lei/l, ceea ce înseamnă că impactul va fi mai degrabă de încetinire a scumpirilor decât de ieftinire semnificativă”, a declarat Silviu Gresoi.

Adrian Negrescu: Măsurile doar evită penuria sau speculațiile de preț

În opinia analistului Adrian Negrescu, „reducerea accizei la carburanți reprezintă, cu siguranță, singura măsură eficientă în actualul context, având în vedere provocările bugetare”. „Este de datoria statului să încerce să tempereze creșterea prețului carburanților măcar din perspectiva diferenței de încasări dintre prețul luat în calcul la construcția bugetului și cel de la pompă, din prezent. Este nevoie, însă, de un calcul foarte exact, care să calibreze corect efectele bugetare în concordanță cu evoluția prețului la pompă care, să fim sinceri, nu va fi influențat foarte mult de această decizie”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, chiar dacă statul va veni cu ideea unei accize flexibile, în funcție de dinamica prețurilor, nu este de așteptat să existe o scădere semnificativă de prețuri mai ales că, la nivel internațional cotația petrolului, a motorinei, continuă să crească.

„Restul măsurilor decise prind ordonanța aprobată de guvern sunt mai mult aspiraționale, în sensul că doar creează cadrul pentru a se evita penuria de la pompă și posibilele speculații pe preț. Ce este sigur este că această OUG nu va intra efectiv în vigoare decât când vom vedea normele metodologice care să definească foarte clar ce înseamnă adaos comercial plafonat, care sunt metodele de raportare către autorități etc”, a declarat Negrescu..

Ce măsuri au luat alte state europene

O analiză recentă arată că Ungaria a plafonat prețul la circa 1,48 euro/l și a utilizat rezerve strategice, iar Croația a impus un preț maxim de aproximativ 1,50 euro/l pentru benzină. Slovenia a combinat plafonarea cu reducerea accizelor, ajungând la circa 1,47 euro/l pentru benzină și 1,53 euro/l pentru motorină.

Polonia a redus TVA la 8%, ceea ce a dus la o scădere de aproximativ 0,18 euro/l, iar Bulgaria a operat reduceri de taxe de circa 0,10 euro/l. Cehia a redus acciza la motorină cu aproximativ 0,06 euro/l, Slovacia a acordat compensații de circa 0,10 euro/l, iar statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — au aplicat reduceri și subvenții între 0,07 și 0,10 euro/l.

În Europa de Vest, Germania a redus taxele cu un impact de aproximativ 0,20 euro/l și a limitat creșterile zilnice de preț, în timp ce Franța a acordat reduceri de 0,15–0,20 euro/l și a intensificat controalele în benzinării. Italia a redus accizele cu aproximativ 0,25 euro/l, iar Spania a introdus o subvenție directă de 0,20 euro/l.

Portugalia a implementat un mecanism automat de compensare la creșteri de peste 0,10 euro/l, Grecia a acordat sprijin între 0,12 și 0,20 euro/l, în special pentru zonele insulare, iar Austria a limitat creșterile zilnice la circa 0,03 euro.

Belgia a combinat reducerea accizelor cu scăderea TVA, cu un impact de aproximativ 0,15 euro/l, iar Olanda a redus accizele cu circa 0,17 euro/l. Irlanda a aplicat o reducere de 0,15 euro/l, Danemarca a avut un impact indirect de circa 0,05 euro/l prin politici energetice, iar Finlanda și Suedia au redus accizele cu aproximativ 0,12 euro/l, respectiv 0,20 euro/l.

În afara nucleului UE, dar incluse în analiză, Norvegia a redus taxele cu aproximativ 0,15 euro/l, Marea Britanie a redus duty-ul cu 0,06 euro/l, iar Elveția a utilizat mecanisme de stabilizare cu un impact de circa 0,10 euro/l.

În sudul Europei, Malta a menținut un preț fix de aproximativ 1,34 euro/l, Cipru a redus accizele cu circa 0,08 euro/l, iar Turcia a acordat subvenții de aproximativ 0,25 euro/l.