Video BNS: Ne așteaptă un 2025 cu impozite mai mari și tăieri severe de cheltuieli. Cine va plăti pentru aceste măsuri

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, atrage atenția asupra unor aspecte critice legate de modul în care s-a pregătit rectificarea bugetară de către Guvernul României.

BNS atrage atenția asupra modului defectuos în care s-a pregătit rectificarea bugetară

„Rectificarea bugetară pregătită pentru adoptare pleacă de la 2 premise. Ambele își justifică nevoia de intervenție doar că în sens diferit. Una se referă la ajustarea indicatorului creștere economică reală prognozată pentru anul 2024. Aceasta urmează să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mai multă prudență. Cea de a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire de resurse alocate până la finalul acestui an”, a explicat Dumitru Costin, președintele BNS.

Potrivit acestuia, dincolo de suplimentările de venituri și cheltuieli pentru proiecte cu finanțări europene, rectificarea bugetară înseamnă: la capitolul venituri, se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări.

„Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul nu ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală. În ceea ce privește, ajustarea capitolului de cheltuieli, aceasta se produce la așa zisele componente dure, precum: cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistența socială și cheltuieli cu dobânzile. Principalele categorii de cheltuieli majorate sunt: 8,8 mld. în plus la cheltuieli de personal, 3 mld. în plus la dobânzi, 3 mld. în plus la transferuri, 5 mld. în plus la asistență socială și 11,3 mld. în plus pentru creșterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate. Din 40 mld. lei de cheltuieli suplimentare, doar 23,6 mld lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 mld lei fiind pe seama creșterii deficitului bugetului public”, a explicat sindicalistul.

În opinia acestuia, creșterea cheltuielilor pe seama deficitului, va antrena în anii următori majorări semnificative ale cheltuielilor cu dobânzile în contextul în care astăzi plătim lunar dobânzi de peste 600 milioane de euro, echivalentul prețului pe care România l-a luat din vânzarea Petrom.

„În aceste condiții, forma rectificării arată în fapt două lucruri: UNU. Bugetul pentru 2024 a fost făcut prost și nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu față de perioada similară din 2023: 71 de mld în 2024 lei față de 38 mld lei în primele șapte luni din 2023. DOI. Fără această rectificare bugetară, multe instituții ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii! Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros în care, pe lângă tăieri semnfiicative de cheltuieli, vom avea și taxe și impozite mai mari. Decontul va veni sigur! Întrebarea este: cine va plăti pentru aceste măsuri și cât de dur?”,  a încheiat Costin.