Rectificarea bugetară: creșterea salariilor și pensiilor urcă deficitul. Cum se împart banii între ministere

Proiectul de rectificare bugetară crește deficitul de la 5% la 6,9%, măsura fiind absolut necesară pentru a se putea asigura plata pensiilor și salariilor majorate, a precizat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, estimase o creștere și mai mare a deficitului

„Această rectificare era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, legate de salarii, de pensii. Rectificarea, totodată, confirmă evaluarea pe care Consiliul Fiscal a făcut-o asupra proiectului de buget şi anume că ţinta de 5% nu o vedem realistă. Noi şi într-o reevaluare a deficitului probabil pentru acest an am avansat o cifră care depăşea puţin 7% din PIB însă aminteam că există riscul ca deficitul să se îndrepte către 8%. Oricum, deficitul reprogramat de 6,9%, care e un deficit cash, este cu mult mai mare decât ţinta de 5% din draft-ul bugetului. Am văzut că se mizează şi pe încasări din amnistia fiscală. Se doreşte continuarea în ritm susţinut a investiţiilor. Am văzut că, de pildă, cheltuielile de capital sunt programate a fi mai mari în urma acestei rectificări decât cele care erau în structura bugetului”, a spus Daniel Dăianu.

Preşedintele CF a menţionat că rectificarea de acum era cerută de realitate, că trebuie achitate obligaţii absolute ale statului faţă de cetăţeni. Rectificarea nu putea fi evitată. Dar plusurile de cheltuieli sunt în mare parte pe datorie. Nu pot fi practicate asemenea deficite la nesfârşit.

Marcel Boloș: Toate au venit pe fondul grevelor și protestelor

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a explicat, vineri seară, că majorarea deficitului de la 5% la 6,9% era necesară în contextul în care au fost luate o serie de măsuri în cursul acestui an. „Toate au venit pe fondul grevelor şi protestelor”, a explicat ministrul, precizând, însă, că rectificarea bugetară este pozitivă pentru au crescut şi încasările la buget.

„Această revizuire de deficit bugetar, de la 5% la 6,9%, era necesară în contextul în care au fost luate o serie de măsuri în cursul acestui an, cu privire la drepturile salariale pentru ceea ce a însemnat Sănătatea, dar şi funcţionarii publici, aparărea naţională şi ordinea publică”, a declatat, vineri seară, la Digi 24, Marcel Boloş.

Ministrul Finanţelor a explocat că ”toate acestea au venit pe fondul grevelor şi protestelor, pe bună dreptate, ale oamenilor care au solicitat aceste măriri de salarii”.

„Onorându-le, a apărut nevoia aceasta de a rectifica bugetul statului”, a mai declarat Boloş.

Acesta a explicat că, de asemenea, a crescut ritmul investiţiilor şi, automat, nevoia de cofinanţare din partea statului.

Ministerul Finanţelor a publicat joi proiectul de Ordonanţă privind rectificarea bugetară, care prevede o creştere cu 1,94 puncte procentuale a deficitului bugetar în acest an, de la 5% din PIB iniţial, la 6,94% din PIB.

Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii dar şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna septembrie, în timp ce Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse vor avea diminuate creditele bugetare.

Instituțiile care au primit bani în plus

- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +14.105,7 milioane lei; +854,6 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața instanțelor judiciare și arbitrale;

- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +5.481,4 milioane lei;

- Ministerul Sănătății: +3.889.0 milioane lei;

- Ministerul Educației: +4.595,8 milioane lei;

- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +1.628,5 milioane lei per sold;

- Ministerul Afacerilor Interne: +3.675,0 milioane lei, per sold;

- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +3.342,0 milioane lei;

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2.009,8 milioane lei;

- Înalta Curte de Casație și Justiție: +424,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Justiției: +313,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Energiei: +1.282,7 milioane lei, per sold;

- Secretariatul de Stat pentru Culte: +208,0 milioane lei pentru asigurarea contribuției statului la salarizarea personalului din unități de cult;

- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +97,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Public: +91,3 milioane lei, per sold;

- Ministerul Afacerilor Externe: +77,5 milioane lei;

- Serviciul de Informații Externe: +80,5 milioane lei, per sold;

- Serviciul Român de Informații: +58,8 milioane lei, per sold;

- Serviciul de Protecție și Pază: +53,5 milioane lei, per sold;

- Societatea Română de Televiziune: +40,0 milioane lei, per sold.

Instituțiile cărora li s-au diminuat bugetele

- Secretariatul General al Guvernului: -176,3 milioane lei, per sold;

- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: -120,0 milioane lei;

- Senatul României: -67,8 milioane lei, per sold;

- Serviciul de Telecomunicații Speciale: -58,3 milioane lei, per sold;

- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: -54,6 milioane lei, per sold;

- Camera Deputaților: -51,9 milioane lei, per sold;

- Autoritatea Electorală Permanantă: -42,9 milioane lei, per sold;

- Curtea de Conturi: -25,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -19,0 milioane lei, per sold.