Rectificarea bugetară, aprobată de Guvern. Marcel Ciolacu: Deficitul este sustenabil. 84% merge în zona de investiții

Proiectul de rectificare bugetară este aprobat luni de Executiv, premierul Marcel Ciolacu declarând că 84% din deficit merge în zona de investiții.

Proiectul de rectificare bugetară este aprobat luni de Executiv

„Aprobăm astăzi o rectificare bugetară pozitivă, fiindcă alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului. Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului a punctat că 84% din deficit merge în zona de investiții. „Suntem primul stat european ca raport între deficit și volumul de investiții. Evident că la acest nivel record de investiții, crește și deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local”, a adăugat el.

Premierul a explicat că, practic, prin această rectificare este aplicat „modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franța sau Spania”. „Aceste state așa au procedat, așa s-au dezvoltat și sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum și noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să își asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de asta, fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiții”, a spus oficialul.

„Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro! De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat.

De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte. N-avem timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investițiile erau la doar 1,7% din PIB. Știau doar să consume, nu să construiască! Acum, marja de consum este foarte limitată și este vital să o menținem așa”, a adăugat premierul.

Șeful Guvernului a explicat că următorul pas este „să adoptăm rapid Planul Național de Reindustrializare, aprobat deja în coaliție. Am fost zilele trecute în Oradea și Cluj, există un interes uriaș din partea mediului privat pe această temă. De aceea, trebuie să facem ultimele reglaje și să trecem prin Guvern acest proiect major pentru dezvoltarea economiei”

Cum s-au împărțit banii la rectificarea bugetară

• Instituțiile care au primit bani în plus

- Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +14.105,7 milioane lei; +854,6 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața instanțelor judiciare și arbitrale;

- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +5.481,4 milioane lei;

- Ministerul Sănătății: +3.889.0 milioane lei;

- Ministerul Educației: +4.595,8 milioane lei;

- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +1.628,5 milioane lei per sold;

- Ministerul Afacerilor Interne: +3.675,0 milioane lei, per sold;

- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +3.342,0 milioane lei;

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2.009,8 milioane lei;

- Înalta Curte de Casație și Justiție: +424,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Justiției: +313,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Energiei: +1.282,7 milioane lei, per sold;

- Secretariatul de Stat pentru Culte: +208,0 milioane lei pentru asigurarea contribuției statului la salarizarea personalului din unități de cult;

- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +97,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Public: +91,3 milioane lei, per sold;

- Ministerul Afacerilor Externe: +77,5 milioane lei;

- Serviciul de Informații Externe: +80,5 milioane lei, per sold;

- Serviciul Român de Informații: +58,8 milioane lei, per sold;

- Serviciul de Protecție și Pază: +53,5 milioane lei, per sold;

- Societatea Română de Televiziune: +40,0 milioane lei, per sold.

• Instituțiile cărora li s-au diminuat bugetele

- Secretariatul General al Guvernului: -176,3 milioane lei, per sold;

- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: -120,0 milioane lei;

- Senatul României: -67,8 milioane lei, per sold;

- Serviciul de Telecomunicații Speciale: -58,3 milioane lei, per sold;

- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: -54,6 milioane lei, per sold;

- Camera Deputaților: -51,9 milioane lei, per sold;

- Autoritatea Electorală Permanantă: -42,9 milioane lei, per sold;

- Curtea de Conturi: -25,6 milioane lei, per sold;

- Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -19,0 milioane lei, per sold.