Venitul minim garantat, o practică de combatere a sărăciei în multe state ale lumii 
De-a lungul timpului, asigurarea unui venit minim garantat a fost o soluţie adoptată de ţările care au dorit să combată sărăcia. De exemplu, Finlanda a plătit 560 de euro pe lună timp de doi ani. În Canada, în regiunea Ontario, Guvernul a plătit 16.989 de dolari canadieni anual, timp de trei ani. Astăzi, Spania ia în calcul introducerea venitului minim garantat pentru a reduce efectele crizei economice provocate de pandemie, devenind astfel prima ţară europeană care ia o astfel de măsură pe termen lung, la nivel naţional. 
 
Studiile demonstrează beneficiile venitului minim garantat 

Un studiu din Canadian Public Policy, publicat în 2011, analizează efectele asigurării venitului minim garantat în provincia Manitoba, din Canada. Studiul a relevat faptul că în oraşele în care s-a asigurat acest venit minim garantat rata de spitalizare a scăzut cu 8,5 %, iar frecventarea unităţilor de învăţământ a fost net superioară faţă de alte oraşe similare din Canada. 

Un articol din 2013, publicat în prestigioasa revistă medicală Lancet, analizează efectele unui experiment în care populaţia a primit o sumă de bani necondiţionat şi demonstrează că această măsură a determinat creşterea ratei de vaccinare şi o prezenţă mai mare la şcoală a copiilor proveniţi din familiile care au primit acest venit. 
 
Creşterea inflaţiei determinată de asigurarea venitului minim garantat poate fi atenuată de scăderea preţului petrolului 

În mod normal, o astfel de măsură ar putea creşte inflaţia. Însă, nu mai trăim într-o lume normală. Recent, barilul de petrol a fost tranzacţionat la valori negative. Acest lucru va afecta pe termen scurt şi preţul la pompă şi, implicit, preţurile pentru toate bunurile de consum, prin reducerea costurilor de transport. Este foarte probabil ca efectul preţului petrolului asupra inflaţiei să fie mai mare decât efectul venitului minim garantat şi, în final, venitul ajustat cu inflaţia (venitul real) să nu aibă de suferit.
 
Venitul minim garantat, un ajutor care nu descurajează munca 

Există unele voci care susţin că venitul minim garantat ar descuraja munca.  Studiul publicat în 2011 în Canadian Public Policy, mai demonstrează că asigurarea venitului minim garantat nu a determinat localnicii să renunţe la muncă. Oricum, dat fiind că această măsură ar urma să îşi producă efectele în România pe perioada crizei, nu cred că e cazul să ne punem această problemă. Mulţi români nu pot să muncească de acasă în această perioadă, fie pentru că nu au aptitudini digitale sau infrastructura de internet necesară, fie că sunt calificaţi în domenii unde nu se poate practica munca la distanţă (chelner, însoţitor de zbor, barman, etc). Acestor categorii, venitul minim garantat pe perioada crizei le-ar asigura minimul necesar traiului şi nu ar avea cum să le afecteze dorinţa de a munci, din moment ce nu au opţiuni. 
 
Venitul minim garantat poate fi finanţat din fondurile alocate de Guvern pentru măsurile anti-criză

Dacă nu vom aplica măsuri care să asigure traiul zilnic românilor în această perioadă, vom plăti mult mai mult din cauza sărăciei, care va determina o scădere şi mai dramatică a stării de sănătate a populaţiei, probleme sociale şi creşterea infracţionalităţii. 

Guvernul a aprobat unele măsuri de stimulare a economiei pe perioada crizei cu un impact de 2% din PIB, adică peste 22,8 miliarde de lei, conform Ministrului Finanţelor. Însă, unele dintre măsurile anunţate de Florin Cîţu au fost aplicate cu întârziere sau încă nu sunt operaţionale din motive tehnice. Multe firme vor opta în curând, daca nu au făcut-o deja, pentru trimiterea angajaţilor în şomaj şi atunci fondurile alocate pentru plata şomajului tehnic nu vor putea fi utilizate. Nu în ultimul rând, nu vor exista multe firme care nu se vor califica pentru obţinerea unor împrumuturi de la bănci, în condiţiile în care au rămas fără clienţi şi nu pot face dovada că vor supravieţui crizei accesând facilităţile acordate de Guvern. Ca să nu mai vorbim despre amânările cauzate de picarea sitului IMM Invest România. În aceste condiţii, este evident că o parte din banii alocaţi de Guvern pentru măsuri anti-criză rămân neutilizaţi. Este foarte probabil ca aceşti bani să asigure finanţarea pentru un venit minim garantat de 1500 de lei pentru milioane de români. Este imposibil de estimat impactul bugetar în acest moment, pentru că nu ştim exact câţi români câştiga azi sub 1500 de lei. Dar impactul măsurii nu este atât de mare întrucât mulţi romani câstigă peste această sumă si nu vor primi bani de la stat si în multe cazuri este necesară doar completarea veniturilor până la 1500 de lei, atunci când venitul obţinut este sub această sumă. 

Fonduri se pot identifica, însă Guvernul trebuie să prioritizeze cheltuielile. Sănătatea românilor trebuie să fie pe primul plan, urmată de asigurarea venitului minim pentru supravieţuire şi de sprijinirea firmelor româneşti.