Război total pe legea salarizării bugetarilor. Sindicatele amenință cu plângeri la Bruxelles și blocarea tranșelor din PNRR

Noua lege a salarizării unitare provoacă deja un conflict major între Guvern și sindicate, deși proiectul nu a fost încă publicat oficial. Federații sindicale din sănătate, ordine publică și administrație anunță că vor respinge „orice formă” a legii dacă Executivul merge mai departe fără consultări reale, așa cum prevede Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sindicatele atacă noua lege a salarizării înainte de publicare. Foto Sanitas

Într-un mesaj transmis înaintea publicării proiectului, sindicaliștii susțin că procedura impusă prin PNRR a fost ignorată și avertizează că România riscă inclusiv blocarea unor tranșe de bani europeni dacă dialogul social nu este respectat.

„Denunțăm orice formă a legii salarizării unitare care va fi publicată astăzi”, transmit reprezentanții sindicatelor, care invocă obligațiile asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

Noua lege a salarizării este unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR și ar trebui să reformeze întreg sistemul de salarizare din sectorul public. Guvernul încearcă să reducă diferențele dintre diverse categorii de bugetari și, în același timp, să limiteze impactul bugetar al salariilor și sporurilor.

Executivul susține că nimeni nu va pierde la salariu și că reforma va face sistemul mai echitabil. În paralel însă, sindicatele se tem că plafonarea sporurilor și modificarea grilelor salariale vor duce, în realitate, la scăderi de venituri pentru anumite categorii de angajați.

Potrivit sindicatelor, obligația consultării partenerilor sociali este prevăzută explicit în Componenta 14 – Bună Guvernanță din PNRR și este legată juridic de Jalonul 449. Sindicaliștii spun că documentele asumate de România tratează consultarea nu ca pe o simplă formalitate, ci ca pe o condiție obligatorie pentru validarea reformei de către Comisia Europeană.

Aceștia afirmă că Ministerul Muncii avea obligația să transmită drafturile legii și grilele salariale către confederațiile sindicale înainte de publicarea oficială și să organizeze negocieri sectoriale cu reprezentanții din sănătate, educație, administrație și ordine publică.

În plus, reforma trebuia construită pe baza unor analize tehnice și modele matematice privind impactul bugetar și noile ierarhii salariale. Sindicatele amintesc că Banca Mondială a oferit asistență tehnică pentru elaborarea noii legi, inclusiv pentru recalibrarea raportului dintre salariile cele mai mici și cele mai mari din sistemul public.

Una dintre variantele discutate prevede reducerea acestui raport la 1 la 8. Sindicaliștii susțin însă că nu au avut acces complet la calculele și modelele tehnice folosite pentru elaborarea noilor grile salariale.

Tensiunea este amplificată și de posibilitatea unor plângeri oficiale la Bruxelles. Sindicatele avertizează că, potrivit regulilor din PNRR, Comisia Europeană nu verifică doar conținutul legii, ci și modul în care aceasta a fost negociată și adoptată. Dacă procedura de consultare este considerată insuficientă, jalonul poate fi declarat neîndeplinit, iar România ar putea pierde sau întârzia accesul la anumite fonduri europene.

Mai multe organizații sindicale, inclusiv Sanitas și Cartel Alfa, au criticat deja lipsa dialogului social și au cerut dezbatere reală înainte de adoptarea proiectului.

Publicarea legii ar putea deschide una dintre cele mai tensionate negocieri dintre Guvern și sindicate din ultimii ani. Angajații din sectorul public cer acces complet la drafturile legii, negocieri reale pe fiecare domeniu și garanții că veniturile nu vor scădea. De cealaltă parte, Guvernul este presat de termenele din PNRR și de necesitatea reducerii deficitului bugetar.

În acest moment, disputa nu mai este doar despre salarii, ci și despre relația României cu Comisia Europeană și despre riscul pierderii unor fonduri importante din PNRR.