Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Istoria zilei

Cu cât va crește salariul ministrului Dragoș Pîslaru, după noua lege a salarizării unice

Publicat: 25.05.2026 19:24

Ministrul Interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni un exemplu de calcul privind creșterea salariilor din domeniul public ca urmare a aplicării noii legi a salarizării unice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii va avea salariul majorat din ianuarie. Foto Mediafax

Ministerul Muncii a pus luni în consultare publică noua lege a salarizării unitare, un proiect amplu de reformă a sistemului de plată din sectorul public, care vizează restructurarea grilelor salariale, plafonarea sporurilor și introducerea unui sistem de premiere a performanței. Inițiatorii susțin că măsurile urmăresc reducerea discrepanțelor dintre instituții, creșterea predictibilității bugetare și corelarea mai strictă a veniturilor din administrație cu responsabilitatea și performanța, însă documentul a stârnit deja dezbateri privind impactul asupra veniturilor și echilibrului dintre diferite categorii profesionale.

În cadrul prezentării proiectului, ministrul Muncii a vorbit despre existența unor diferențe semnificative de salarizare pentru funcții similare din sistemul public, argumentând că reforma încearcă să corecteze aceste dezechilibre.

„O să vă trec prin câteva detalii importante pentru a înțelege conținutul. Pe partea legată de discrepanțele salariale nejustificate, vă rog să vă uitați la acest grafic. Aici vorbim despre același tip de poziții în administrație, inclusiv în diverse spitale, iar ceea ce se poate observa este o variație foarte mare: de la 17.000 la 32.000 de lei, de la 16.000 la 29.000 de lei, de la 10.000 la 22.000 de lei. Sunt diferențe semnificative pentru același tip de funcție în administrație.

Toate aceste exemple sunt funcții reprezentative, încadrate în gradul de salarizare 9, deci pornesc de la același nivel ierarhic, însă variațiile sunt foarte mari.”

Ministrul a mai precizat că impactul reformei nu va fi uniform, estimând că 56% dintre salarii vor crește, în timp ce 44% vor rămâne neschimbate. El a oferit și un exemplu legat de propria funcție: „Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%, adică aproximativ 2.500 de lei”, a declarat Pîslaru.

Printre categoriile care ar urma să beneficieze de creșteri importante se află cercetătorii științifici, considerați în prezent dezavantajați în actualul sistem de salarizare. „Cercetătorii au fost oarecum lăsați în afara Legii 153 din 2017, iar acum corectăm acest lucru. Vorbim despre o creștere de 45% la salariul de bază și de 31% la salariul brut”, a explicat ministrul.

O altă modificare majoră vizează modul în care sunt tratate anumite beneficii salariale, precum indemnizația de hrană, care va fi integrată în salariul de bază, în cadrul noii structuri de calcul. Ministrul a explicat și mecanismul de protecție pentru eventualele scăderi de venituri: „Oamenii vor avea o nouă încadrare, un nou salariu de bază și o nouă structură de sporuri, limitate la 20%. Se face calculul: să presupunem că ai acum 12.100 lei în plată, iar în urma recalculării ajungi la 11.000 lei. Diferența de 1.100 de lei va fi acordată ca sumă compensatorie.

Indemnizația de hrană este un beneficiu introdus în contextul unor salarii mai mici, însă în această reformă ea este integrată în salariul de bază”, a mai spus ministrul.

Reforma mai prevede și reducerea numărului de sporuri din sistemul public, într-un context în care acestea au devenit una dintre principalele componente ale veniturilor din administrație. „Zona de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România. În prezent sunt 151 de sporuri, iar o parte dintre ele vor fi eliminate”, a afirmat Pîslaru.

Proiectul de lege aflat în consultare publică reprezintă una dintre cele mai ample intervenții asupra sistemului de salarizare din ultimii ani și marchează o încercare de uniformizare a veniturilor în sectorul public. În același timp, el deschide o dezbatere amplă privind echilibrul dintre corectarea inegalităților, controlul cheltuielilor bugetare și menținerea motivației profesionale în sistemul public.

Exemplu de calcul pentru salariul președintelui României

Ministrul a exemplificat calculul pentru salariul președintelui României care va beneficia, conform noii grile de salarizare de coeficientul 8, acesta fiind cel mai mare și care nu ar trebui să fie depășit ca nivel de niciun alt bugetar.

„Pornind de la nivelul de referință de 4.100 lei, înmulțit cu 8 rezultă un salariu brut de 32.800 de lei, circa 19.200 de lei net, care este mai mare decât este în prezent salariul președintelui României”, a spus ministrul.

„Valoarea de referință, ca să ne încadrăm într-o anvelopă de 8 miliarde, este de 4.100 lei. Este elementul care va asigura predictibilitatea creșterii salariale în viitor. Această valoare de referință va crește ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla. Primul va fi creșterea PIB, dacă crește PIB nominal, există spațiu să crești salariile în sectorul public, dar nu este o condiționare să crești salariile cu 6% dacă PIB crește cu 6%. Condiționarea este în sens invers: dacă nu ai creștere PIB de 6%, nu are cum să îți crească salariul cu 6%”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.