67% dintre patroni ar accepta creşterea salariului minim brut pe ţară cu câteva sute de lei. Doar 33% vor să rămână la nivelul actual

Majoritatea patronilor ar fi de acord cu o creştere a salariului minim brut pe economie anul viitor, potrivit unui sondaj realizat de CNIPMMR, şi doar 33% ar dori ca venitul angajaţilor să rămână la nivelul actual.

CNIPMMR a realizat un studiu pentru a vedea care este opinia antreprenorilor din România, care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum servicii, comerţ şi producţie, despre creşterea salariului minim brut în anul 2022.

Astfel, există 5 scenarii pentru creşterea salariului minim brut, la care respondenţii au răspuns astfel:

• scenariul I - creşterea salariului minim cu 100 lei, de la 2.300 lei la 2.400 lei: 18,5%
• scenariul II - creşterea salariului minim cu 150 lei, de la 2.300 lei la 2.450 lei - 10,3%
• scenariul III - creşterea salariului minim cu 200 lei, de la 2.300 lei la 2.500 lei - 15,7%
• scenariul IV - creşterea salariului minim cu peste 200 lei: 22,2% dintre respondenţi
• scenariul V- salariul să rămână la nivelul actual: 33,3%

„Scenariul 4 se referă la creştere salariului minim cu peste 200 lei, scenariul 3 se referă la o creştere a salariului minim cu 200 lei şi dacă le adunăm ajungem la aproape 40% din respondenţi. Deci acesta este scenariul cel mai probabil, adică o mărire cu 200 lei, dar, în acelaşi timp, nu trebuie să uităm că această creştere a salariului minim trebuie să fie reală, adică banii să ajungă efectiv la oameni, cei 200 lei şi trebuie să fie alături de o scădere a fiscalităţii sau de o îngheţare a taxelor”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

El a mai completat că CNIPMMR susţine ca în următorii 3 ani de zile salariul minim pe economie să ajungă la 3.000 lei, dar cu contribuţiile specifice salariului actual, de 2.300 lei.

Mai bine de jumătate dintre antreprenori consideră că modul în care activitatea lor va fi afectată de mărirea salariului minim brut începând cu anul 2022 se va menţine la acelaşi nivel, în timp ce 33% spun că activitatea va scădea ca urmare a impactului ridicat al costurilor salarile, iar 16,5% sunt de părere că activitatea va prospera ca urmare a creşterii motivaţiei angajaţilor.

De asemenea, puţin peste 24% declară că probabil vor face disponibilizări ca urmare a creşterii salariului minim brut începând cu anul 2022, pentru că impactul costurilor este mare, iar peste 8% că vor face angajări pentru că salariul devine motivant.

Propunerile Consiliul Naţional al IMM-urilor din România pentru stabilirea salariului minim brut pe economie

În contextul stabilirii salariului minim brut pe economie, CNIPMMR a realizat o listă cu 8 propuneri, care vin în sprijinul IMM-urilor.

Dintre sugestii face parte creşterea salariului minim, fără o creştere concomitentă a contribuţiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, ceea ce înseamnă că impozitul pe salariu şi contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) să fie menţinută la nivelul celei existente în prezent, respectiv la valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 lei pe lună, în condiţiile în care salariul minim ar urma să crească.

O altă soluţie ar fi ca angajatorul, în limita unei valori stabilite legal, să poată opta pentru acordarea unuia sau mai multor stimulente care se vor regăsi în cadrul pachetului (tichete de masă, abonamente de transport, tichete de vacanţă, diurna pentru deplasări, abonamente medicale, prime etc).

De asemenea, o măsură ar putea fi eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile pentru venitul realizat de către salariaţi ca urmare a participării la profit şi regândirea la nivelul de taxare a muncii şi realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii.

Acest lucru înseamnă că până la un anumit nivel de salarizare ar putea fi aplicate cote de impozitare mai mici, astfel că angajatorului nu i se va mări nivelul cheltuielilor cu forţa de muncă iar angajatul să beneficieze de un venit net mai mare.

În final, pentru a spori accesul IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune măsuri precum:

• alocarea a minim 0,4% din PIB pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
• operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM;
• alocarea de fonduri europene suplimentare din cadrul financiar multianual 2014 – 2020;
• implementarea urgentă a cadrului financiar multianual 2021 - 2027 şi operaţionalizarea fondurilor pentru IMM-uri;
• sprijinirea IMM-urilor prin intermediul PNRR

În plus, CNIPMMR susţine corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat şi suprataxarea cu 90% a diferenţei pozitive de profit înregistrate, ca urmare a creşterii de preţ, diferenţă rezultată în urma comparării profitului pe anul 2021 cu cel din anul anterior.

Bariere care nu ar permite o creştere a salariului minim brut pe ţară din anul 2022:

• aproape 60% din antreprenori consideră că scumpirile din ultima perioadă (energie electrică, gaz etc) nu ar permite o creştere a salariului minim brut;
• lipsa unor măsuri active de susţinere pe piaţa forţei de muncă - peste 48%;
• costul prea ridicat al resurselor umane - peste 36%;
• lipsa unor fonduri europene care să asigure creşterea competitivităţii - peste 33%;
• lipsa investiţiilor publice care limitează existenţa contractelor pentru IMM-uri - aproape 31%;
• existenţa unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor - aproximativ 16%;
• altele - 4,5%.

Întrebaţi ce măsuri ar putea fi luate de către stat pentru a creşte salariul minim brut pe economie în anul 2022, antreprenorii au răspuns că o soluţie ar fi creşterea salariului minim prin reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă (62%), creşterea salariului minim fără creşterea taxelor (CAS, CASS, Impozit) - 38%, impozit zero şi menţinerea CAS şi CASS, 37% şi zero taxe pe salariul minim (propunere USR - PLUS) - 25%.

La sondajul CNIPMMR, realizat în perioada 26 august - 3 septembrie 2021, au răspuns 1.108 antreprenori de microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari, ONG-uri şi CMI.