Centrul Naţional al Artelor Constantin Brâncuşi, un proiect de ţară pentru România, este supus dezbaterii publice de Christian Badea

Centrul Naţional al Artelor Constantin Brâncuşi, un proiect de ţară pentru România, este supus dezbaterii publice de Christian Badea

Perspectivă asupra Centrului Naţional al Artelor "Constantin Brâncuşi"

Dirijorul Christian Badea a realizat un proiect pentru construirea, în Bucureşti, a unui Centru Naţional al Artelor dedicat sculptorului „Constantin Brâncuşi”. Acesta urmează să fie alcătuit din cinci corpuri, al căror concept estetic s-ar baza pe şase dintre cele mai faimoase lucrări ale artistului: "Muza adormită", "Sărutul", "Coloana infinitului", "Masa tăcerii", respectiv, "Poarta sărutului".

Ştiri pe aceeaşi temă

"Centrul Naţional al Artelor Constantin Brâncuşi/ Brâncuşi National Arts Center", conceput de dirijorul Christian Badea, este proiectat să se întindă pe 11 hectare (107.000 metri pătraţi) în spaţiul dintre Nerva Traian şi Bulevardul Unirii, adică lângă clădirile Tribunalului Municipiului Bucureşti şi a Bibliotecii Naţionale a României. Proiectul a fost depus la Primăria Municipiului Bucureşti.
 
Centrul Naţional al Artelor „Constantin Brâncuşi” va fi format dintr-o sală de concerte, un teatru de operă şi balet, o academie de muzică şi dans, un muzeu de artă modernă şi un turn. 
 
"E un adevărat proiect de ţară, de infrastructură economică şi financiară. Brâncuşi, artistul care spunea că arhitectura este sculptură locuită, ne reprezintă cu adevărat. Centrul Naţional al Artelor Constantin Brâncuşi va putea reflecta cu adevărat cultura română în lume prin acest complex simbol", apreciază dirijorul Christian Badea.

"Timp de doi ani am gândit un proiect creativ şi constructiv, într-o Românie plină de negativitate. Este proiectul cultural al secolului, nu e nicio exagerare când spun asta", apreciază artistul.

Un proiect de peste un miliard de euro

În ceea ce priveşte planul financiar, Christian Badea a discutat în detaliu proiectul cu managerii Băncii Mondiale, care şi-ar fi exprimat „susţinerea lor entuziastă”, considerând că finanţarea acestuia, peste un miliard de euro, este uşor de realizat. 
 
Una dintre cele mai important condiţii, notează dirijorul, este „consolidarea terenului sub autoritatea unui singur proprietar, de preferinţă Municipiul Bucureşti”. Tot în acest cadru ar urma ca Ministerul Justiţiei să obţină „mult doritul Cartier al Justitiei”. 
„Din cauza faptului că este bazat pe estetica brâncuşiană, Centrul va avea, în mod instantaneu, identitate naţională şi recunoaştere mondială. Va fi un adevărat brand de ţară. Centrul va fi celebru pe plan mondial deja de la faza de planificare.
Am discutat cu oameni educaţi şi cu investitori din SUA şi Australia pe acest subiect. Erau entuziaşti. Sper să fim şi noi”, explică Christian Badea. 
 
Artistul notează în proiect că sala de concerte va corespunde cerinţelor arhitecturale şi acustice ale secolului XXI, sălile existente în Bucureşti fiind ori prea vechi, ori inadecvate  standardelor actuale. 
 
Design-ul exterior al sălii de concerte va fi inspirat de sculptura „muză adormită”, va avea o capacitate de maxim 1.800 de locuri, o scenă modulară şi pereţi mobil pentru a găzdui diferite concerte sau spectacole. 
„Capacitatea de 1.800 de locuri este ideală pentru a obţine o acustică excelentă şi pentru a răspunde realităţilor vieţii muzicale şi demografice a Bucureştiului”, se mai arată în proiect.

 
Schiţă din proiectul lui Christian Badea: sculptura- modelul- exemplu arhitectural deja existent 
 
Cât despre Teatrul de Operă şi Balet, autorul proiectului consideră că actuala sală a Operei Naţionale Bucureşti „este mediocră din toate punctele de vedere”. Capacitatea sălii vizate în proiect este de 1600 de locuri, cu un loc spaţios în spatele scenei, o fosă mare pentru orchestră, pereţi modulari, precum şi cel mai avansat echipament tehnic. 
„Sala este comparabilă cu majoritatea sălilor de operă din Europa. Arhitectura clădirii Operei este inspirată de Poarta sărutului de Brâncuşi”, se arată în proiect.  

 
Schiţă din proiectul lui Christian Badea: sculptura- modelul- exemplu arhitectural deja existent 
 
„Academia de Muzică şi Dans va funcţiona în colaborare cu prestigioase instituţii similare internaţionale şi va avea un corp profesoral internaţional, răspunzând necesităţii, demonstrate de multă vreme, a unei educaţii de nivel internaţional în muzică şi dans, la nivel de masterat”.
 
Pe lângă sălile de curs şi studiouri, aceasta va curpinde o sală pentru muzică de cameră (maxim 500 de locuri), un Teatru pentru Muzică şi Dans (aproximativ 650 de locuri). Design-ul va fi inspirat de „Sărutul” lui Brâncuşi. 
 
Muzeul de Artă Modernă, cu design inspirat de „masa tăcerii”, va funcţiona prin colaborare cu cele mai renumite muzee de artă modernă din lume, asigurând de-a lungul anului prezenţa la Bucureşti a unor expoziţii importante, prezentând totodată, în mod permanent, programe educative pentru publicul larg. 
 
Turnul Centrul Naţional al Artelor  (foto jos) va fi dominat de un turn înalt de aproximativ 50 de etaje, care va semăna cu sculptura  „Coloana infinitului”, similar  Hearst Tower, al arhitectului Norman Foster, din New York.
Turnul va găzdui apartamente de lux, birouri de firme, restaurante, diverse magazine, precum şi un hotel de cinci stele. 

Piaţa Artelor

Spaţiul creat între aceste clădiri va servi drept piaţă culturală, unde vor avea loc diverse evenimente culturale. 
„Piaţa Artelor are ca obiectiv principal crearea unui sentiment de comunitate, pentru cetăţenii Bucureştiului şi pentru turişti, pe modelul unei Agora din Grecia antică sau unei Piazza din Florenţa în epoca Renaşterii. Piaţa va fi un loc de întâlnire şi de apreciere colectivă a fenomenului cultural. Fântâna şi bazinul de apă circular din centrul Pieţei vor putea fi transformate într-o scenă”, se precizează în proiect.

„În domeniul artei şi mai ales al muzicii, merităm şi trebuie să facem mult mai bine din toate punctele de vedere – educaţie, profesionalism, calitatea performanţei, stagiuni şi evenimente, management, infrastructură, finanţare , legislatie. Cam totul este de reevaluat , regândit, reformat şi adus la cerintele secolului 21 şi al apartenenţei României la UE şi la cultura europeană“, declară dirijorul Christian Badea. 

„Avem talent şi avem traditie, dar nivelul general scade în fiecare an şi cei mai buni tineri pleacă. Rezultatele demonstrează, în mod concret, că timpul pentru a schimba proverbialul se poate şi aşa a trecut de multă vreme“, subliniază artistul.  

Christian Badea a studiat vioara la Conservatorul de muzică din Bucureşti şi dirijat de orchestră la Bruxelles. A continuat studiile de dirijat la Mozarteum din Salzburg, sub îndrumarea maestrului Herbert von Karajan şi s-a perfecţionat la Juilliard School din New York, unde principalul său mentor a fost Leonard Bernstein.
Locuieşte în Statele Unite, însă se întoarce frecvent în România, fiind dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii „George Enescu“ din 2012.
Din dorinţa de a ajuta la dezvoltarea tinerelor generaţii de muzicieni, Christian Badea a înfiinţat, în decembrie 2011, Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică (FREM). Programele FREM oferă tinerilor muzicieni deosebit de talentaţi din România posibilitatea de a se perfecţiona, prin proiecte de cea mai înaltă ţinută artistică, alături de colegii lor din alte ţări şi de muzicieni de renume internaţional. În acelaşi timp, Fundaţia o organizat Festivalul Internaţional de Muzică Sibiu Hermannstadt şi proiectul Parsifal la Ateneul Român - în partenariat cu Filarmonica „George Enescu“ şi Institutul Cultural Român.
În mai 2015, Christian Badea a condus actul al III-lea din „Parsifal“, după care, în deschiderea următoarei stagiuni a pus în scenă, în dublă calitate, de dirijor şi regizor, actul I din opera lui Richard Wagner, un concert-spectacol care s-a impus, cu siguranţă, drept cel mai important eveniment cultural-muzical al anului 2016.
 
citeste totul despre: