Autorul, sociolog, filosof, era de asemenea recunoscut pe plan european drept unul din cei mai de seamă diplomaţi, lucrările lui în domeniu impunând autoritatea lui la Naţiunile Unite înaintea lui Titulescu.

Opera lui de cercetare sociologică, psihologică şi moral-filosofică avea să se instaleze în conştiinţa naţională, rămânând până astăzi un reper fundamental privind portretul cel mai sever al poporului nostru.

În tableta de săptămâna trecută conchideam că patima celui mai agresiv politicianism a aruncat întreaga societate românească într-o mizerie fără egal.

Iată de ce cred că apelul la Drăghicescu este singura oglindă morală în care va trebui să privim dacă vrem să înţelegem vremurile pe care le trăim.

Această recomandare pe care o fac acum mi-a fost inspirată de interviul de o francheţe frisonantă şi tulburătoare pe care postul de televiziune Aleph l-a difuzat în urmă cu trei săptămâni, avându-l ca invitat pe istoricul academician Răzvan Theodorescu. Dacă nu l-aţi văzut, presupun că îl veţi afla, accesând site-ul postului amintit.

Nu cred că se  poate trece peste portretul pe care ni-l face academicianul Răzvan Theodorescu, portret care vine să confirme îngrijorător concluziile cărţii lui Drăghicescu, „Din psichologia poporului român”.

Păcat că această carte are nu mai puţin de 569 de pagini, fără tabla de materii, iar politicienii noştri sunt prea ocupaţi că să o mai poată citi la timp.