Un „zid de drone împotriva Rusiei, din Norvegia până în Polonia”

0
0
Publicat:

Anunțul oficial făcut ieri pentru agenția de presă NNS de doamna  Agnes Bilotaite, ministrul de interne al Lituaniei, este unul de cea mai mare importanță strategică pentru întreg spațiul estic european, pentru ce înseamnă noile dezvoltări ale scenariilor militare analizate de NATO și experții Comitetului său Militar dar și, în aceeași măsură, constituie într-un mesaj privind poziționarea unora dintre țările noastre în ce privește șansele reale ale Conferinței de pace pentru Ucraina care urmează să se desfășoare curând în Elveția.

Picture14 jpg

Ministrul lituanian de interne anunță, evident în acord cu cele mai înalte sfere de decizie politică și militară din NATO dar și după o consultare cu partenerii din UE, fie și numai la nivel de informare diplomatică, acordul a șase țări din NATO pentru a construi „un zid de drone” pentru a putea să-și apere frontierele împotriva „provocărilor”.

Picture15 jpg

„Este vorba despre ceva cu totul nou, e vorba despre un zid de drone care să se întindă din Norvegia până în Polonia. Obiectivul este de a folosi drone precum și alte tehnologi pentru protecția frontierelor noastre” – a declarat Agnes Bilotaite (foto) la finalul discuțiilor acute cu omologii săi din celelalte State Baltice precum și din Polonia, Finlanda și Norvegia.

Picture16 jpg

Agnė Bilotaitė

@ABilotaite

With hostile and aggressive regimes in our neighbourhood, we must strengthen our cooperation in preparedness and resilience building. Until everyone is resilient, no one is resilient.

Picture17 jpg

5:13 pm · 24 May 2024 from Vilnius, Lietuva

·

Chiar dacă nu este comunicat și un calendar adoptat oficial, cu siguranță că el există și că orizontul de așteptare poate fi restrâns la maximum câteva luni deoarece numai așa se poate găsi un răspuns la principiul care justifică această acțiune comună a celor șase state din NATO: „confruntați cum suntem cu regimuri ostile și agresive, trebuie să ne întărim cooperarea. Atâta timp cât toată lumea nu este rezilientă, nimeni nu este rezilient”.

Dimensiunea acordului este deschisă spre o cooperare militară complexă deoarece „nu este vorba numai despre infrastructuri fizice, de sisteme de supraveghere, ci și despre drone și alte tipuri de tehnologii care ne permit să ne apărăm de provocările venite din partea unor țări ostile și de a împiedica acțiunile de contrabandă”. Și, la fel de evident, „zidul” respectiva va însemna și apariția unor „drone vânătoare de drone” și a instalațiilor anti-dronă.

Întrebarea care se pune acum este dacă va fi vorba despre un zid de apărare anti-drone, apărare însemnând posibilitatea doborârii dronelor inamice, sau gândirea strategice merge mult mai departe în sensul de a dota armatele care asigură „zidul” cu drone dotate cu o capacitate de atac împotriva altor obiective militare decât dronele, adică avioane inamice (în special cele de supraveghere), aglomerări de trupe sau blindate inamice. Mai departe – și aici discuția devine extrem de complicată – se poate oare concepe ca dronele respective să lanseze atacuri preventive împotriva unor asemenea obiective atunci când ele sunt situate în afara frontierelor naționale, mai precis, în acest caz, pe teritoriul Rusiei sau Belarusiei?

Picture18 jpg

În acest stadiu de acum, problema nu este deloc teoretică. Legați acest proiect al „zidului de drone” al nordicilor de afirmațiile conținute în recenta scrisoare comună semnată de premierii Greciei și Poloniei și adresată joi Președintele Comisiei Europene. Donald Tusk și Krytos Mitsotakis spun că „Europa va fi în siguranță atâta timp cât cerul deasupra sa este în siguranță”. În acest sens, solicită ca Uniunea Europeană să se doteze cât se poate mai urgent cu propriul său sistem de apărare anti-aeriană pentru a avea astfel o capacitate de protecție solidă, dovedită a fi absolut necesară după discuțiile în contradictoriul privind livrările de asemenea sisteme cerute unor State Membre în favoarea Ucrainei, după părerea multora slăbind capacitățile individuale de apărare a statelor respective...

Dar prioritatea pare să fie acum spațiul nordic deoarece, cum relevă Moscow Times https://www.moscowtimes.ru/2024/05/21/rossiyan-poobeschali-sudit-pointernetu-s2030-goda-a131401  autoritățile ruse vor să-și extindă zona apelor teritoriale în apropierea frontierelor cu Lituania și Finlanda. Articolul citează un proiect de decizie guvernamentală elaborat de Ministerul rus al apărării și publicat online marți, pentru consultări, până pe 4 iunie. Conform documentului, Moscova dorește să redefinească unilateral coordonatele care definesc extensia apelor sale teritoriale, cu accent pe zona Kaliningrad. Proiectul ar trebui să fie aplicat din 2025 iar autorii săi susțin că frontierele actuale, stabilite în 1985, „nu mai corespund în întregime situației geografice actuale”. Iată comentariul postat de ministrul de externe al Lituaniei

Gabrielius Landsbergis

@GLandsbergis

Another Russian hybrid operation is underway, this time attempting to spread fear, uncertainty and doubt about their intentions in the Baltic Sea. This is an obvious escalation against NATO and the EU, and must be met with an appropriately firm response.

10:34 am · 22 May 2024

·

553.1K

Views

Sunt acțiuni și declarații care poziționează cu mult mai ferm Uniunea Europeană în ceea ce va fi extrem de dificila sau chiar imposibil de realizat Conferință de pace privind Ucraine, acum când toată lumea se pregătește, după cum vedeți, de intrarea într-o etapă nouă a conflictului. Sigur că Rusia declară că „nu dorește un război etern” și surse anonime transmit că Putin ar fi de acord cu începerea negocierilor pe baza hărții care consemnează actualul avans al trupelor ruse, cu respectarea situației de fapt. Oricum, Rusia nu a fost invitată la Conferința din Elveția deci, tehnic, va fi vorba despre un document final elaborat de sprijinitorii uneia dintre părțile aflate în conflict în speranța că asta va opri Rusia să escaladeze pe mai departe războiul.

Se poate?

Dmytro Kuleba

@DmytroKuleba

Why are Russian "sources" suddenly telling the media that Putin is willing to halt the war at the current battle lines? It’s simple. Putin is desperately trying to derail the Peace Summit in Switzerland on June 15–16. He is scared of its success. His entourage sends these phony signals of alleged readiness for a cease-fire despite the fact that Russian troops continue to brutally attack Ukraine while their missiles and drones rain down on Ukrainian cities and communities. Putin currently has no desire to end his aggression against Ukraine. Only the principled and united voice of the global majority can force him to choose peace over war. This is what the Peace Summit is intended to achieve. This is why he is so afraid of it. And this is why it is critical to have as many leaders as possible from all continents and parts of the world present. When the entire world speaks out in support of restoring the full force of the UN Charter and international law, Russia will be forced to choose peace.

5:05 pm · 24 May 2024

·

300.6K

Views

Poate da, spune ministrul ucrainean de externe care afirmă că „o voce majoritară pe plan mondial poate constrânge Rusia să accepte mai degrabă pacea decât războiul”. Dar mai există oare „voce majoritară pe plan mondial” care să impună ceva, absolut orice? Întrebare disperată și justificată atunci când toate statele văd că Națiunile Unite sunt incapabile să impună „vocea păcii” în orice conflict, Rezoluțiile privind Ucraina sau în Israel fiind exemplele cele mai evidente.

Singura soluție rămân zidurile de orice fel, visând că armele vor aduce pacea după ce vor eradica în mod eficient dușmanii de pe fața pământului. Raționament perfect logic care are o singură hibă: îl fac, în mod egal și simultan ca eficiență mortală, actorii de pe ambele părți ale baricadei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite