Analiză Românii sărăcesc, dar plătesc combustibil mai scump ca în Luxemburg și Suedia. Analist: „Un nou episod din seria «Cum ne sabotăm economia»”

Creșterea prețurilor combustibililor și a energiei ne duce încet, dar sigur la sapă de lemn. Pe acest fond, datoria României urcă cu 30 miliarde lei într-o singură lună și trece de pragul de 58% din PIB. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că lucrurile nu evoluează în direcția bună.

Românii plătesc la pompă combustibili mai scumpi ca bogații Europei. FOTO: Freepik

Analistul Adrian Negrescu a remarcat faptul că România se confruntă cu o nouă creștere a prețului carburanților. Așa s-a ajuns ca prețurile acestora să fie mai mari decât în țări ca Spania și Suedia. Iar diferența între veniturile suedezilor și cele ale românilor și a companiilor din țară este uriașă.

Creșterea prețurilor combustibililor se va transmite se va resimți și pe rafturi

În același timp, cunoscutului analist nu i-a scăpat nici lipsa de reacție a autorităților, care se limitează la declarații spectaculoase, dar fără a lua vreo măsură eficientă. Problema cea mare este că, în lipsa unor măsuri, o astfel de creștere a prețurilor transmite un nou impuls inflației, care este și așa mult mai mare decât în orice stat membru al Uniunii Europene. Rezultatul? Românii nu mai fac față prețurilor, sărăcia crește, iar companiile private riscă să ajungă la marginea prăpastiei și să dea faliment.

„Asistăm, în aceste zile, la un nou episod din seria «Cum ne sabotăm economia». Creșterea prețului carburanților pare de neoprit, iar autoritățile, în afară de declarații pompieristice, nu fac aproape nimic. Dovadă că după scumpirile din ultimele săptămâni am ajuns, din păcate, în situația de a plăti carburanți (benzină și motorină) mai scumpi decât în Polonia, Suedia și Spania. Și nu ne comparăm cu ei la salarii, la costurile de producție”, a spus Adrian Negrescu.

Avem prețuri mai mari ca Luxemburg și Suedia

Deși aparent România nu are cele mai mari prețuri, în realitate acestea sunt mult peste limita suportabilității populației și a firmelor, în special a celor mici și mijlocii.

„Potrivit statisticilor, suntem abia pe locul 12 în Uniunea Europeana în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, dupa Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovenia, Spania și Suedia. La motorină stăm și mai prost. Suntem pe locul 15 dupa Bulgaria, Croatia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania”, a adăugat Negrescu.

Expertul nu s-a lăsat sub nicio formă convins de explicațiile benzinarilor, care inventează scuze și vorbesc despre creșterea cotațiilor internaționale. Iar argumentul lui Adrian Negrescu este imbatabil.

„Am văzut ce spun benzinarii. Că au crescut cotațiile internaționale pentru benzină și motorină și că, în general, costurile lor sunt mai mari. Întrebarea logică este – sunt mai mari decât în Spania, decât în Suedia, nu mai vorbim de Bulgaria și Polonia?”, s-a întreat Negrescu retoric.

Românii sărăcesc, dar statul profită pe termen scurt

Statul, autoritățile române, continuă să privească totul din turnul lor de fildeș, fără a interveni într-un fel. Se laudă în schimb cu realizări care la o analiză mai atentă sunt inexistente. De fapt, a mai completat Adrian Negrescu, statul este avantajat de aceste prețuri mari, pentru că beneficiază de sume impotante din accizele și taxele care îi ard tot mai rău la buzunare pe români.

„Aici trebuie să intervină statul, prin Ministerul Energiei, prin Consiliul Concurenței, să verifice care este realitatea. Este adevărat faptul că mai mult de jumătate din prețul carburanților este generat de taxele și impozitele percepute de stat”, a punctat Negrescu.

În același timp, costul de producției al energiei electrice crește de la o zi la alta, alimentând prețurile pentru populație și agenții economici. Cel mai bun exemplu, asupra căruia de altfel s-a oprit Adrian Negrescu, este creșterea prețului de producție la Hidroelectrica.

„Dincolo de asta, se pune problema cum putem produce mai ieftin, întrebare pe care o adresez de luni de zile producătorilor de energie electrică, mai ales Hidroelectrica, companie care și-a permis să crească prețul de producție cu 60% în acest an, de am ajuns la o inflație de aproape 10%”, a mai spus Negrescu.

Ce ar fi de făcut

Adrian Negrescu a venit și cu câteva posibile soluții pentru a limita creșterea din zona prețurilor energiei.

„Există soluții, se pot găsi modalități prin care să producem mai ieftin, atât energie cât și carburanți, două elemente esențiale în asigurarea competitivității economiei românești. Asta dacă vrem, bineînțeles. Eliminarea sau aplicarea diferențiată a impozitului pe cifra de afaceri in funcție de specificul activității și de performanțele sectoarelor economice, anularea celebrei taxe pe construcții speciale (taxa pe stâlp) sunt doar două exemple de decizii care pot impacta în sens pozitiv economia”, a mai arătat Negrescu.

În caz contrar, dacă autoritățile vor continua să nu ia măsuri, riscurile sunt majore pentru economia României. Prețurile tot mai mari ale energiei nu vor face în final decât să ne facă și mai puțin competitivi și să toarne plumb companiilor românești. Iar totul se va traduce prin falimente și prin creșterea șomajului, în paralel cu continuarea scăderii industriei și a exporturilor României, dar și cu creșterea inflației și a deficitului. Evident, și populația va fi tot mai afectată, în cazul în care nu vor fi luate măsuri, iar la problemele economice se vor adăuga și cele de natură socială.

„Cu aceste prețuri foarte mari la energie, la carburanți, la utilități în general, nu vom face altceva decât să ne sabotăm economia, producția industrială, exporturile, nivelul de trai”, a încheiat Adrian Negrescu.

Ne înfundăm în datorii

Ca și cum n-ar fi suficient, România se confruntă cu scăderea economiei, în timp ce datoria crește de la o lună la alta. Astfel, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, datoria guvernamentală a urcat, în iulie 2025, până la 1.070,18 miliarde lei, de la 1,039,96 miliarde de lei, atât cât era în iunie. În procente, raportat la PIB, datoria a mai crescut într-o singură lună la 58,9%, de la 57,3% în iunie.