Tánczos Barna, ministrul Finanţelor: Plata salariilor și pensiilor reprezintă o provocare uriașă. Problemă de olimpiadă...

Este pentru prima dată când ministrul Finanţelor recunoaşte că plata pensiilor şi salariilor nu mai este asigurată în contextul fiscal-bugetar în care ne aflăm. Posibil ca execuţia bugetară la 30 aprilie să-l fi speriat aşa de tare. Tocmai s-a comunicat că deficitul bugetar pe primele 4 luni a fost de 2,95% din PIB, anume 56 de miliarde lei. Plata ratelor şi dobânzilor la împrumuturile  cumulate, în mare parte în guvernările Ciucă-Ciolacu, au pus bugetul de stat în genunchi. Ce să te aştepţi de la un militar şi un covrigar să înţeleagă că aici o să ajungem!

FOTO AM

În ritmul acesta, fără măsuri drastice legate de reducerea deficitului, ţinând cont şi de eventuale inundaţii, seceta peste vară, necesarul de înarmare cerut de NATO, ajungem la un deficit pe 2025 la 10-12%, care are ca primă consecinţă intrarea României în faliment. Nu mai vorbim despre blocarea totală a fondurilor europene, care nu vin pentru acoperirea deficitului bugetar, ci pentru investiţii şi infrastructură.

Şi ministrul Finanţelor înţelege şi propune:

„Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”. „Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor”.

Discuţiile de la Cotroceni

N-ar fi exclus că declaraţiile de ieri ale ministrului de Finanţe s-au vrut un preambul la discuțiile care încep azi la Cotroceni, între preşedintele Nicușor Dan şi partidele parlamentare. Preşedintele nu are încă desemnaţi consilieri pe probleme economice şi financiare, şi nici pregătirea tehnică și experiența  necesare.

Vreau să cred că aceste discuţii vor fi doar contacte preliminare, urmând ca preşedintele să desemneze un premier care să poarte discuţiile tehnice cu şefii şi experţii partidelor pentru ajungerea la un program de „salvare naţională”, nu doar de guvernare. Nu văd că e rolul constituţional al preşedintelui să conducă şi să dirijeze aceste discuţii. E rolul unui premier desemnat să facă acest lucru, care va fi şi cel ce pune în operă programul de salvare naţională.

Cu ocazia discuţiilor, premierul desemnat are ocazia să cunoască şi să evalueze specialiştii partidelor politice, pentru a-şi creiona compoziţia viitorului guvern. Normal ar fi să pornească de la reducerea numărului de ministere, dar urmează să vedem ce se decide.

Problema numărul unu pe masa discuţiilor va fi: reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, creşterea de taxe şi impozite sau ambele. Importantă este şi ponderea deţinută de una sau alta dintre soluţii.

Mulţi comentatori,  membri PNL sunt împotriva creşterii de taxe şi impozite, pentru că România n-ar mai fi o ţară care să atragă investiţii străine şi româneşti,  mulţi investitori îşi vor muta afacerile în alte ţări mai atractive. Şi Daniel Dăianu, şeful Consiliului Fiscal, spune că doar reducerea cheltuielilor statului nu este suficientă, sunt necesare şi creşteri de taxe şi impozite. Vom vedea decizia luată după derularea consultărilor, dar şi preşedintele Nicușor Dan a declarat că nu este de acord cu creşterea TVA-ului.

O analiză la sânge a cheltuielilor statului, aşa cum Bolojan a făcut la primăria Oradea şi la CJ Bihor, ar fi binevenită. Persoanele care îşi vor pierde posturile la stat vor putea fi angajate în privat, care duce o lipsă acută de forţă de muncă. Nu se pune problema şomajului, pentru cei care chiar vor să muncească.

Indiferent de opiniile comentatorilor, contează concluziile la care ajung experţii partidelor în discuţiile dirijate de premierul desemnat, posibil Ilie Bolojan.

Poziţia PSD

Guvernările PSD-PNL au dus ţară la dezastrul fiscal-bugetar în care se află astăzi. PSD nu vrea să intre la guvernare, să fie asociat cu tăierile de cheltuieli bugetare. E mai simplu şi comod să susţină în parlament un guvern minoritar, căruia să-i aducă critici de câte ori consideră că are de câştigat în ochii electoratului. Pentru a intra la guvernare vrea un premier tehnocrat, altul decât actualii şefi de partide şi are şi linii roşii: să nu  scadă banii alocaţi investitiilor şi nici cei de la pensii şi salarii bugetare. Atunci de unde să se scadă?

Mă aştept ca astă seară preşedintele Nicușor Dan să prezinte concluziile primei runde de negocieri şi să-l desemneze premier pe Ilie Bolojan, care să continue discuţiile tehnice cu experţii şi şefii partidelor, pentru creionarea programului de „salvare naţională”.