Situaţia la frontiera sârbo-kosovară este la nivelul de pericol maxim. Din nou, spectrul războiului este foarte aproape?

Din nou, la frontiera dintre Serbia şi Kosovo, la Mitrovica şi în alte două puncte de frontieră, ieri, timp de trei ore, s-au auzit focuri de armă, a pornit vuietul sinistru al sirenelor de alarmă.

Din nou, în acel loc care a devenit unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale tensiunilor inter-etnice, locul unde se adunaseră unităţi înarmate reprezentând cele mai diverse orientări extremiste şi naţionaliste, cu un comportament de o violenţă extremă. Istoriile vă sunt poate cunoscute sau ar trebui să vă fie cunoscute dacă vreţi să realizaţi de ce, acum, există încă o spaimă enormă că vechile conflicte pot reveni, măturând orice baraj de protecţie care încearcă să fie pus de către forţele KFOR cu 3770 de militari ai săi. .

Se răzbună acum uriaşa lipsă de informaţii reale despre natura explozivă profundă a relaţiilor din spaţiul RSF Iugoslavia, fapt care  mai apoi a fost intens reproşat comandanţilor militari şi liderilor politici din spaţiul euro-atlantic? În ce-a constat marea greşeală de raţionament?

Luaţi, spre exemplu, afirmaţia lui Gerhard Schroder, cancelarul german în momentul începerii acţiunilor de bombardament NATO împotriva Serbiei. Spunea el, încercând artistic să împace capra şi varza: „Nu intrăm în război, dar ni se cere să implementăm o soluţie paşnică în Kosovo, inclusiv prin mijloace militare!”. Absolut corect, pentru că asta a fost esenţa demersului prin care occidentalii au sperat că pot rezolva gemul de tensiuni naţionaliste, extremist religioase şi al urilor tradiţionale între popoarele din zonă, propunându-le în schimb soluţia intrării într-un spaţiu de bunăstare şi pace. Era perfect logic din punctul lor de vedere, numai că între soluţia asta ideală şi tehnic realizabilă şi realitatea mişcărilor în teren se interpunea – şi cred că asta va continua timp de multe generaţii de acum înainte – memoria morţilor fiecăreia dintre taberele din ce în ce mai violent opuse idee de a uita şi ierta. Memoria sângelui rămâne, este prezentă, acţionează în continuare şi face ca fiecare scânteie să poată deveni detonator real şi imediat pentru o explozie de mari dimensiuni.

Kosovo police in border area: Serbia puts troops on alert

Ca acum, când autorităţile din Kosovo au anunţat ceva ce vi se poate părea anodin, dar care a declanşat o reacţie violentă şi a dus la decizia trimiterii de trupe sârbe de intervenţie în zonă. Noua regulă decisă de kosovari (din cauza reacţiei sârbe au fost nevoiţi să declare că au amânat aplicarea ei) era ca oricine cu documente de identitate sârbeşti să le înlocuiască cu un document temporar eliberat de autorităţile din Kosovo. Adică ce cer şi sârbii pentru cei care vin din Kosovo. Dar, în plus, cei din Kosovo au spus acum că regula trebuia să se aplice şi plăcuţelor de înmatriculare sârbeşti care să fie schimbate cu unele emise de autorităţile kosovare. Problemă de principiu patriotic pentru cei aproape 50.000 de sârbi care trăiesc (încă) în Kosovo care folosesc, demonstrativ, documente şi plăci auto eliberate de autorităţile sârbe.

Lucrurile degenerează extrem de rapid, iată textul unui tweet  transmis de politicianul sârb Vladimir Dukanovici: „Totul îmi spune că Serbia va fi nevoită să înceapă denazificarea Balcanilor. Mi-aş dori să nu am dreptate”.  Dacă ajungem la acest nivel de afirmaţii, calea spre dezastru în Balcani este deschisă, chiar larg deschisă după modelul început de ruşi în Ucraina. Şi pentru a vedea de ce lucrurile sunt foarte îngrijorătoare, iată care este şi poziţia rusească care, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de externe, spune că ţara sa „cere celor de la Priştina şi americanilor şi europenilor care o susţin să înceteze cu provocările şi să respecte drepturile sârbilor din Kosovo”...Liderii din Kosovo ştiu că sârbii nu vor rămâne indiferenţi atunci când le sunt atacate libertăţile şi se produce o escaladare deliberată pentru a fi lansat un scenariu militar”. Iar Preşedintele Vucic (foto) al Serbiei spune că „nu am fost niciodată într-o situaţie mai complexă decât acum”.

Tensions Rise as Kosovo Implements Reciprocity Measures on Serbia

Dacă asta nu ajungea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, vine să arunce pe foc un rezervor întreg de kerosen diplomatico-militaro-declarativ, text reprodus de Telefraf.rs:

„Cu siguranţă că sprijinim Serbia. Suntem aproape de sârbii kosovari. Credem că autorităţile din Kosovo sunt absolut nerezonabile...Credem că cei care au recunoscut Kosovo şi acţionează ca garanţi ai acestuia ar trebui să-şi folosească influenţa pentru a avertiza împotriva oricărui pas nesăbuit care să producă escaladări suplimentare ale tensiunii”.

90 citations sur la guerre et les militaires, avec table des matières

Butoiul de pulbere din Balcani? Asta a fost odinioară. Acum s-au constituit, unul după altul, depozite de pulbere unde sunt instalate deja mecanisme explozive cu declanşare întârziată sau mânuite de la distanţă. 

Şi, cine ştie, în mijlocul acestei inconştienţe a politicienilor care sunt cum îi ştim şi a generalilor care sunt ce pot şi cât pot, veţi dori să recitiţi definiţia dată războiului de Paul Valery:

„Războiul înseamnă mase de oameni care nu se cunosc între ei şi se omoară unii pe alţii în folosul altor oamenii care se cunosc între ei şi niciodată nu se ucid unii pe alţii”.