Scuze pentru „Ghinion!“

Ca urmare a articolului pe care l-am postat vineri cu privire la Klaus Iohannis şi episodul „Ghinion!” am primit la rândul meu critici pentru duritatea exprimării mele. Motivul pentru care scriu aceste rânduri e să subliniez episodul de aseară, în care Iohannis şi-a cerut scuze pentru declaraţia respectivă.

Ca urmare a articolului pe care l-am postat vineri cu privire la Klaus Iohannis şi episodul „Ghinion!” am primit la rândul meu critici pentru duritatea exprimării mele. Mi s-a reproşat că am ataşat de Iohannis eticheta „incompetent”, deşi, susţin cei care m-au criticat, a fost vorba doar de un episod izolat într-o campanie considerată eficientă şi decentă. Nu sunt de acord întru totul nici cu această apreciere pozitivă, însă câteva precizări scurte sunt necesare.

Sunt de acord cu faptul că a fost un episod izolat în contextul campaniei lui Iohannis, altminteri cu un discurs caracterizat de mult calm (prea mult, consideră unii). Nu putem judeca întreaga prestaţie publică a candidatului doar prin prisma acestui episod. Pe de altă parte, e un episod legat de un subiect central în campania anti-Iohannis. Calificativul meu, cum cred ca reieşea şi din text, era adresat mai degrabă staff-ului său. Problema e că, în campanii şi nu numai, această distincţie nu prea contează pentru alegători. Şi cred în continuare că Iohannis nu îşi face un bine prin faptul că nu dă un răspuns clar problemei caselor. 

Însă motivul pentru care scriu aceste rânduri e să subliniez episodul de aseară, în care Iohannis şi-a cerut scuze pentru declaraţia respectivă. Cred că momentul a fost gândit şi transmis bine, cu privirea direct către cameră. Cred că a fost înţelept şi modul în care Iohannis a schimbat practic subiectul, îndreptând discuţia în direcţia finanţării sistemului de educaţie, profitând şi de apatia moderatoarei, în ciuda tonului ridicat care îi caracteriza întrebările. Cumva paradoxal, pentru că B1 nu a fost cel mai prietenos post de televiziune în ce-l priveşte pe Iohannis.

Scuzele repară doar parţial acea declaraţie nefericită. Însă ele sunt rare în spaţiul politic din România şi am considerat că, aşa cum am taxat prea dur, conform unora, prestaţia slabă de vineri, şi acest moment merită marcat. Repet însă că această întrebare privind casele va mai apărea şi că trebuie pregătit din timp un răspuns bun, care să fie transmis pe un ton tranşant.