Să moară şi chakra vecinului

Un val de întrebări şi indignaţi s-au abătut asupra societăţii civile şi asupra-mi după ce articole cu iz fitilard au apărut mânios proletar. Asta se întâmplă într-o perioadă grea, ce-i drept, în care Radio Guerrilla a fost nevoită să-şi întrerupă emisia „on air” continuând online, din motive care nu au legatură cu Radio Guerrilla.

Culisele acestei telenovele într-un alt episod, vorba colegului Iulian Tănase, responsabil cu sfârşitul lumii pe post: „Cu ajutorul Ălui de Sus vom reveni în aer. Ne vom pipăi bărbiile şi vom înţelege că nu mai avem guşă. Vom fi liberi!”.

Ca să nu mai spun că, în acelaşi timp, coincidenţa naibii, am onoarea ca Facebook să mă suspende timp de 7 zile pentru că subconştientul din mine postează o poza icon cu Jimi Hendrix şi două groovies topless din perioada Woodstock, o imagine renascentistă în fapt, reclamată brusc de o hoardă de hateri. În fine, există viaţă şi după Facebook.

Dar, mai trist este însă războiul presei cu ong-urile şi cu Piaţa Universităţii aflat în perioada „gaze sarin”, când, în mod firesc şi corolar fişelor de post, presa şi ong-urile ar trebui să fie pe aceeaşi poziţie: interesul public!

Din păcate, răfuiala a luat aspecte de revoluţie ideologică cu cravata tricolor - c**at pe clanţă - , iar cianura tinde să fie folosită ca vitrion pe faţa duşmanului de clasă aflat în revoltă totală de peste două săptămâni.

Demascările tovărăşeşti au început: Mircea Toma, Active Watch şi cu mine de la SDD, dar şi Mihail Bumbeş de la Miliţia Spirituală suntem oamenii „străinătăţii” care (ne) finanţează pentru a destabiliza Statul şi interesul naţional al exploatării. „Asta se dă” şi „asta se cere”.

Daca mai intră şi un gen „fin” de ştire care este menită să indigneze IMGB-ul şi bunul simţ de la APACA, cu atât mai bine.

Ba mai mult, sâmbătă, în timp ce alături de „Salvaţi Dunărea şi Delta” încercam să-mi fac de cap cu o ecologizare - „Omul reînverzeşte locul” a viitorului Parc intraurban Văcăreşti alături de „Let's Do It, Romania”-, îmi apare demascator un articol în Evenimentul Zilei în care eu „recunosc încolţit” cum ca am fost pe banii RMGC în Noua Zeelandă. Pentru ca, mai apoi, încă unul în care se insinuează negru pe alb cum „am strâns semnături pentru proiectul mineritului auriu” şi sunt „liderul Partidului Verde al lui Cernea”. Hopa, am ajuns să trăiesc ca în bancurile de la Radio Erevan: bicicleta nu era a mea şi nu a fost furată, ci mi-a fost luată. În acest timp, Radio Guerrilla, al cărui director sunt, este radioul „oficial” al Revoluţiei anticianuri, eu am moderat nenumărate emisiuni de tv pe acest subiect în 2007 şi 2010, am militat anti exploatarea locului, iar mâncătorul de rahat specializat în a informa patronatul despre ce se întâmplă la noi în radio a fost dat afară „numai şi decât” ca să avem şi o explicaţie antropologică despre sursă.

Nu am ascuns niciodată în toţi anii scurşi în halda de slam a istoriei, să fie vreo cinci, şase ani, că am fost să văd mina Martha de lângă oraşul Waihi, „show case"-ul mineritului aurifer în cea mai ecologistă ţară din lume, Noua Zeelandă, alături de majoritatea liderilor publicaţiilor din România. Am povestit public experienţa! Aşa cum am fost în Afganistan şi Irak pe banii Statului, adica ai voştri, aşa cum toţi ziariştii, la invitaţia companiilor, se duc să vadă ba ultimul avion Airbus, ba ultima recoltă viticolă a lui Mugur Isărescu sau ultima Dacie Duster a lui Renault sau ultimul festival de gastronomie bio de la Bruxelles.

Desigur, nu m-am gândit să vin cu avionul meu personal sau cu mâncarea mea de acasă, pe motiv că informarea la faţa locului nu ţine de moneda de schimb a conşţiintei mele. Bunăoară, da, am fost şi bine am făcut!

Am constatat ca inginer şi ca jurnalist tot ce era necesar să ştiu, iar activistul din mine, finanţat de alţii, ca POS DRU şi POS-ul de Mediu, a început să se opună proiectului şi să facă scandal până când, în urma unei altercaţii cu inginerul din mine, Liviu Mihaiu, s-a opus vehement şi militant. Pentru un simplu motiv: exploatarea din Noua Zeelandă este un „coşuleţ” cât un stadion de fotbal pe tenul verde al celei mai cinstite şi ecologiste ţări din lume, pe când la noi craterul ar avea 8 km pătraţi, cantitatea de cianuri folosite ar fi de 13 ori mai mare decât toate exploatările aurifere europene, iar clasa noastră politică a fost coruptă în acest caz, fapt neinteresant pentru multa presă.

Atunci care este de fapt întrebarea cu care trebuie să fiu înfierat de către Comitetul Oamenilor Muncii!? Vă spun eu care: „Domnule Mihaiu, este adevarat ca aţi primit aur de la RGMC!?”. Şi vă spun că iar m-aţi prins, fetelor! Sunt deconspirat şi desconsiderat! Da, am primit aur de la Gold Corporation. Iată dovada: aur veritabil în suspensie, ascuns într-un pix de supt pixul, pe care-l autodenunţ cu această ocazie şi-l scot la licitaţie pentru a finanţa din banii obtinuţi logistica Pieţei Universităţii:

Licitaţia începe de la 15 dolari, cât costă probabil pixul şi merge pana la 8 miliarde de dolari, cât a băgat Soros din 1979 până-n 2011 în fundaţiile de protecţie a drepturilor civile şi a categoriilor social-umane defavorizate.

Episodul II:
Cancan la Tulipe face dreptate, lumină şi intervine prompt acolo unde organele de supraveghere ale ţării nu fac nimic, tovarăşi!
 
Primim la „poşta redacţiei”, a organizaţiei Salvaţi Delta, o cerere neaşteptată din partea „clasei muncitoare" - secţia Sânzi, Bianca, Mantea, Marcel, Cristea, Bote.

Nu o să vă vină să credeţi, de la cancan.ro:
 
„Bună ziua,

În baza legii 544/2011 privind accesul liber la informaţiile de interes public şi în virtutea bunelor relaţii, vă rog să ne puneţi la dispoziţie următoarele informaţii:

•  Aţi primit sponsorizări/ donaţii de la unul dintre ONG-urile următoare: Open Society Institute, CEE Trust, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Fundaţia pentru Parteneriat
• Raporturile anuale cu sponsorii care au făcut donaţii în conturile ONG-ului în ultimii cinci ani

 
Vă multumim!
Semnat, Cătălina David”
 
Prietenul meu, Dan Barbulescu, director executiv al SDD îi răspunde:

„Bună ziua!
 
Vă aducem la cunoştinţă că SDD a primit mai multe granturi de la grupul Bildenberg. Grupul Bildenberg este, aşa cum ştiţi, un grup format din bancherii acestei lumi: masoni, oameni, în general, fără niciun Dumnezeu, ce mai! Gay, lesbiene, transexuali, satanişti sau scientologi lacomi.
   
Cu banii de la acest grup noi, SDD, am demarat mai multe acţiuni în Delta Dunării prin care am vrut să unim Delta cu Rusia sau cel puţin să rupem Dobrogea de restul ţării. Nu ne-a ieşit din prima, dar mai încercăm.
   
Totodată, vă aducem la cunoştinţă că, în anul 2011, înainte de alegeri, SDD-ul a intermediat o întâlnire între Soros, Sorin Ovidiu Vîntu (SOV) şi Victor Piţurcă, antrenorul Naţionalei, în Delta Dunării, la Lebăda. Ei vorbeau la masă şi, noi, SDD-ul, stăteam de şase. La un moment dat, am avut senzaţia că am văzut un submarin. Şi, da! Nu am avut senzaţia, era chiar un submarin, unul mic, atomic, de apă dulce. Din el s-a dat jos Putin care îl ţinea în lesă pe Medvedev, ca pe un câine. Şi s-a aşezat şi Putin la masă. Nea Piţi a scos zarurile pentru că lui, aşa cum ştiţi, îi plac şi babaroasele. Soros, mai mult cu whiskey-ul iar Putin cu vodca, cu icrele negre şi cu femeile blonde. Aici s-a împărţit lumea, doamnă! Am auzit cu urechile mele. Soros i-a zis într-o engleză stricată lui Putin: „Mr, Putin, vreau Transilvania pentru mine şi poporul meu”! Putin a scuipat fin şi i-a arătat degetul mijlociu în timp ce Medvedev a lătrat subţire. SOV vorbea la telefon şi juca poker online. Nea Piţi intrase în direct prin telefon la DigiSport, deci nu era foarte prezent la discuţie. La un moment dat, a apărut şi Băsescu în tricou de marinar. Râdea în hohote. Fusese la crap, pe Dunărea veche. Le-a zis, bă proştilor, voi nu ştiţi că România e grădina Maicii Domnului?! Ha, dă-ţi-i drumul de-aici că va ia mamă dracu! Hahalerelor! Şi atunci am intervenit noi, SDD-ul, care, cu un grant de la Grupul de la Roma (alt sponsor anti-românesc) am făcut o campanie de comunicare pro Roşia Montană şi am scos oamenii în stradă. Banii pe care i-am primit i-am transformat în monede şi i-am pus în PET-uri goale”.