S-a aflat, pe surse, deficitul bugetar la februarie: 1,67% din PIB, 29 de miliarde lei. Vom ajunge la un deficit anual de 10% din PIB?

Am avut dreptate când spuneam că avem un buget nefuncţional. Încasările au fost supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate. În plus, în decembrie şi ianuarie s-au tot mărit salariile bugetarilor care manifestau în stradă pentru salarii mai mari. Premierul Ciolacu nu are obiceiul să se întrebe de unde plătim aceste măriri de salarii?

În ianuarie 2024 deficitul bugetar a fost de 0,45% din PIB, adică 8 miliarde de lei, în condiţiile în care pensionarii şi mulţi cetăţeni îşi plătesc în ianuarie dările la stat să scape de o grijă şi să beneficieze de reduceri. În ianuarie-februarie asistăm la mai mult decât o triplare de deficitului din ianuarie, ceea ce creează condiţii groaznice pentru deficitul bugetar anual.

Nu văd cum în următoarele luni pot să crească încasările la buget, şi să scadă cheltuielile. Pensiile şi salariile crescute nu mai pot să scadă, se vor plăti în continuare. Se pare că am avut cheltuieli mari cu înarmarea prin MApN. Dar nu se ştia acest lucru când s-a construit bugetul? Este o surpriză, când avem război lângă noi de 2 ani?

Consecinţele acestui deficit bugetar enorm

Pierderea banilor europeni. După câte am văzut din poziţia  faţă de Ungaria, CE nu se joacă de-a uite deficitul, nu e deficitul. CE a cerut de la început sustenabilitate şi stabilitate bugetară, ştim de la  ministrul Finanţelor, Marcel Bolos, care a repetat la infinit această cerinţă a CE. Şi este logic să fie aşa. CE ne dă bani pentru dezvoltare, nu pentru pensii şi salarii bugetare. Premierul Ciolacu crede că-i păcăleşte pe cei de la Bruxelles, îi face din vorbe. Se supraapreciază, nimeni nu a reuşit să-i păcălească pe oficialii de la UE.

Prima reacţie a CE este că nu va livra ratele din PNRR şi banii din Fondul de Coeziune. Când i se va spune în faţa lui Ciolacu că a fost neserios cu bugetul de stat pe 2024, va fi prea târziu să mai poată face ceva. Pensiile şi salariile majorate nu pot fi micşorate la loc, trebuie plătite în continuare în viitor.

Ciolacu nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului. S-a lăudat că reorganizează ministerele, că reduce numărul secretarilor de stat, şi nimic. Ministerul Agriculturii a rămas tot cu 111 instituţii subordonate, deşi toată agricultură românească este privatizată. Ce să facă 111 instituţii agriculturii româneşti? Nu înţeleg!

Explicaţia vine din faptul că suntem în an electoral şi nu vrea să supere bugetarii care votează PSD. PNL a renunţat la rolul de apărător al sectorului privat şi se bate cu PSD pe același electorat: bugetarii şi pensionării.

Împrumuturile externe. România este la 50% din PIB datoria publică, anul trecut a împrumutat 202 miliarde de lei, iar anul acesta îşi propune 181 miliarde de lei, sumă care sigur va fi depăşită. Împrumuturile se fac la cea mai mare dobândă din UE şi nu este departe momentul în care investitorii şi agenţiile de rating se vor întreba: are de unde returna România sume uriaşe de bani, provenind din împrumuturi şi dobânzi la împrumuturi? Scenariul din 2010.

Împrumuturile se rostogolesc ca un bulgăre de zăpadă, cu cât cresc datoriile, cu atât avem nevoie de împrumuturi mai mari, şi tot aşa. Până când îşi poate permite România această acumulare de datorii? Credibilatatea actuală a României se bazează şi pe banii europeni. Dacă aceşti bani vor fi blocaţi, s-a dus în neant şi credibilitatea României în plan financiar-fiscal. Iar împrumuturile se vor face pe termene şi sume foarte mici. Cred că doar o conducere de stat autistă nu înţelege aceste evenimente trăite de România şi de multe alte ţări.

Ce urmează

Este posibil ca guvernul României, dacă merge tot în acest ritm de creştere a deficitului bugetar, să se trezeaza în mai iunie, în plin proces electoral, că nu mai are bani de pensii şi salarii. Şi că nu ne mai putem împrumuta pentru a obţine aceşti bani. Ce va face atunci guvernul Ciolacu? Se va duce cu căciula la mână la FMI, care pune condiţii „groaznice” (Florin Cîțu) pentru acordarea unor împrumuturi mari. În 2010 guvernarea Basescu-Boc a tăiat salariile bugetarilor cu 25%. Actuala guvernare ce va face?

LE

Gheorghe Ialomitianu, fost ministru de Finante:

”PSD şi PNL au minţit, din nou, românii. Promisiunea de a creşte pensiile este doar demagogie ieftină, promisiune de campanie. Nu au bani. Nu au asigurate nici măcar sumele pentru plata acestora până la sfârşitul anului, fără a se mai pune problema de majorări.”