Ruptură majoră în lumea ortodoxiei: Grecia legiferează căsătoria între persoanele de același sex și adopțiile

Este nu numai o premieră absolută în lumea ortodoxă, ci și un demers de cea mai mare importanță în contextul actual, deschizând porțile către orizonturi complet imprevizibile. Este vorba despre un demers care devine relevant – sau are posibilitatea de a deveni foarte rapid – pentru dorința unora dintre țările apaținând spațiului ortodox de a se rupe de anumite tradiții considerate imuabile și de a se plasa în zona modernității și a adaptării la schimbările profunde ale mentalității sociale.

Acesta poate fi sensul schimbării pe care au decis-o deputații din Parlamentul de la Atena: din cei 254 de deputați prezenți în parlamentul unicameal, 176 au votat “pentru”, 76 “împotrivă” și 2 s-au abținut de la vot,  decizia lor însemnând că Grecia devine cea de-a 37-a țară din lume și a 17-a din Europa și prima țară ortodoxă care legalizează căsătoriile între persoane de același sex.

Argumentul major este cel care se regăsește în mesajul postat de Primul Ministru al Greciei, biunecunoscut politician din zona de centru-dreapta, care a caracterizat decizia drept “o piatră de hotar în ce privește drepturile omului și care reflecă Grecia de azi, o țară progresistă și democratică, devotată cu pasiune valorilor europene”.

Măsura era așteptată, dar bătălia politică împotriva influenței biseriii ortodoxe se anunța deosebit de dificilă. Dar premierul Mytsotakis -sa ținut de marea sa promisiune electorală pentru al doilea său mandat, adică susținerea legalizării căsătoriei între persoanele de același sex și a dreptului acestor familii de a adopta copii. Măsură în favoarea căreia se pronunțaseră și partidele de stânga din opoziție, materializând acum dezdiratul despre care vorbea Primul Ministru în campanie, “de a ameliora în mod considerabil viața concetățenilor noștri homiosexuali și a copiilor lor”, în contextul în care trebuie recunoscută “o realitate socială existentă”, astfel încât votul parlamentarilor avea să anuleze “o inegalitate gravă din democrația noastră”.

Discuția foarte serioasă de-abia începe, iar prima întrebare este dacă decizia din Grecia va putea avea, da sau nu, un efect tip „bulgăre de zăpadă” în lumea ortodoxă și, în general, ar fi semnalul și unor inițiative legislative similare și în alte state din estul Europei. În acest caz, deciziile finale, evident motivate politic, ar putea să fie motivate și de o dorință de modernizare a bisericilor, cum s-a motivat în Grecia, dar și de dorința de a sparge tipicul unei subordonări spirituale față de valorile promovate cu insistență de Patriarhul Kiril al Rusiei care atacă în permanență Occidentul tocmai pentru că apără comunitatea LGBT. Va fi foarte complicat deoarece, încă din acest moment, se aud glasuri care cer fiecăreia dintre Biserici ortodoxe naționale să condamne în termeni expliciți decizia Greciei.

Va fi extrem de dificil deoarece, în sine, subiectul este încă fie intangibil, fie extrem de delicat politic în țările ortodoxe, spre deosebire de cele catolice sau protestante unde schimbările legislative în domeniu s-au făcut de mult timp și sunt considerate acum ca parte a normalității sociale. Cu siguranță, în partea noastră de lume, vom vedea că urmează să apară dezbateri foarte aprinse pe această temă, fie motivate de convingeri religioase, fie subsumate încleștării Est-Vest motivată în principal de războiul din Ucraina. Problema nu vor fi dezbaterile în sine, ci posibila lor instrumentare politică, foarte ușor de făcut în momentul în care, ca în Ucraina, biserici ortodoxe au pornit  la luptă una împotriva celeilalte. De-abia atunci va începe să lucreze, cu efecte devastatoare, mașinăria de război propagandistic, inclusiv cu argumente din lumea credințelor religioase.

Cum va reacționa politic estul european prezentat până acum ca bloc de luptă unitar întru apărarea dreptei credințe? În acest sens, schimbarea din Grecia anunță oare o mutație ireversibilă?