Românii nu evită investițiile. Evită incertitudinea

Când vedem că 71% dintre români nu investesc, tentația este să concluzionăm că avem o problemă de interes. Că oamenii nu sunt preocupați de viitorul lor financiar sau că investițiile continuă să fie percepute ca ceva rezervat unui grup restrâns, format din persoane cu venituri ridicate și cunoștințe avansate.

Foto: We rent

Dar datele spun o poveste mai nuanțată. Studiul ING Research arată că 60% dintre români sunt conștienți că inflația poate eroda valoarea averii lor, iar aproape o treime dintre cei care nu investesc astăzi spun că sunt interesați de acest pas în viitor.

Așadar, problema nu este lipsa conștientizării. Problema este că, pentru mulți oameni, investițiile sunt asociate în primul rând cu riscul și, abia apoi, cu oportunitatea.

Este un reflex ușor de înțeles. Mai mult de jumătate dintre români spun că le este greu să facă față cheltuielilor curente, iar 40% consideră că nu au suficiente economii pentru a investi. În aceste condiții, siguranța financiară devine prioritatea principală, iar investițiile sunt amânate pentru un viitor mai bun.

Totuși, aici apare unul dintre cele mai importante paradoxuri financiare ale prezentului. Mulți oameni cred că aleg siguranța atunci când păstrează toate economiile în numerar sau în produse de economisire foarte conservatoare. În realitate, inclusiv lipsa investițiilor are un cost financiar. Inflația este una dintre puținele certitudini economice pe termen lung, iar efectul ei asupra puterii de cumpărare este resimțit indiferent dacă alegem să investim sau nu. Tocmai de aceea, întrebarea relevantă nu este dacă ne asumăm risc, ci ce tip de risc alegem să gestionăm.

Această discuție este cu atât mai importantă cu cât ea nu privește doar situația financiară a fiecăruia dintre noi, ci și capacitatea societății de a construi prosperitate pe termen lung. În Europa, una dintre preocupările majore este modul în care economiile populației pot fi transformate mai eficient în investiții productive. Într-un context marcat de îmbătrânirea populației, de presiunea tot mai mare asupra sistemelor publice de pensii și de nevoia de a finanța tranziția economică și tehnologică, participarea populației la piețele de capital devine un subiect de interes strategic. În același studiu realizat de ING Research la nivel internațional, se observă că deși europenii au început recent să aloce mai mult din averea proprie către acțiuni, obligațiuni și fonduri, totuși tendința către economisire și investiție este încă una incipientă. Potrivit cercetării, europenii ar fi putut avea o avere financiară cu 1,17 trilioane de euro mai mare dacă doar un sfert din banii plasați în depozite în ultimele două decenii ar fi fost investiți în fonduri

România nu este izolată de aceste tendințe. Din contră. Discuția despre investiții este, în esență, o discuție despre reziliența financiară a fiecăruia dintre noi. Cu cât oamenii au mai multe instrumente prin care își pot construi bunăstarea pe termen lung, cu atât sunt mai bine pregătiți să facă față schimbărilor economice, perioadelor de inflație sau provocărilor asociate pensionării.

Din fericire, există și motive de optimism.

În ultimii ani, ecosistemul investițional din România s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. Numărul investitorilor a crescut, accesul la piețele de capital s-a extins, iar tehnologia a redus semnificativ barierele de intrare. Dacă în urmă cu un deceniu una dintre principalele provocări era accesul la investiții, astăzi accesul există. După cum am mai spus, provocarea este experiența.

Investitorii compară experiența de investiții cu cele mai bune aplicații și servicii digitale pe care le folosesc în viața de zi cu zi. Nu caută neapărat mai multe produse sau mai multe opțiuni. Caută simplitate, claritate și încredere. Vor să înțeleagă ce fac cu banii lor și de ce. Vor să știe că pot începe cu sume accesibile și că nu trebuie să devină experți în piețele financiare pentru a face primul pas. Ce lipsește este sentimentul de confort necesar pentru a trece de la intenție la acțiune.

De multe ori vorbim despre educație financiară ca despre un proces de transfer de informații. Desigur, informațiile sunt importante. Dar experiența ne arată că oamenii nu au nevoie doar de mai multe cunoștințe. Au nevoie de context, de explicații relevante pentru propria situație și de încrederea că decizia pe care o iau este una potrivită obiectivelor lor.

Oamenii au nevoie de claritate, să înțeleagă de ce investesc și cum îi ajută acest lucru să își atingă obiectivele pe termen lung. În plus, au nevoie să știe că pot începe și cu sume mai mici.

În același timp, industria financiară are o responsabilitate importantă. Regulile europene privind protecția investitorilor au evoluat constant în ultimii ani tocmai pentru a se asigura că produsele și recomandările sunt adecvate profilului fiecărui client. Acest principiu este esențial. Dezvoltarea unei culturi investiționale sănătoase nu înseamnă încurajarea asumării unor riscuri excesive. Înseamnă să îi ajutăm pe oameni să ia decizii informate, potrivite situației lor financiare și obiectivelor lor pe termen lung.

Cred că ne aflăm într-un moment favorabil pentru dezvoltarea culturii investiționale din România. Participarea la piața de capital a crescut semnificativ în ultimii ani, oferta de produse este mai diversificată, iar accesul la piețele locale și internaționale este mai simplu ca oricând. Din multe puncte de vedere, acesta este probabil cel mai bun moment pe care l-a avut România pentru democratizarea investițiilor.

Dar pentru ca acest potențial să se transforme în participare reală, trebuie să continuăm să eliminăm barierele care îi țin pe oameni pe margine. Pentru că, în cele din urmă, investițiile nu sunt despre bursă, grafice sau randamente spectaculoase. Sunt despre viitor. Despre posibilitatea de a finanța educația copiilor, de a completa veniturile la pensie, de a construi o rezervă pentru momentele importante ale vieții și de a proteja, în timp, valoarea banilor câștigați prin muncă.

Românii nu evită investițiile. Datele ne arată că sunt interesați, că înțeleg provocările și că sunt deschiși să învețe. Ceea ce evită este incertitudinea. Iar dacă vrem o societate mai rezilientă financiar, misiunea noastră nu este să transformăm fiecare român într-un investitor activ, ci să facem ca investițiile să devină o opțiune accesibilă, ușor de înțeles și relevantă pentru cât mai mulți dintre ei.