Românii au vorbit. Ce vor spune polonezii peste două săptămâni?
0Votul din România care l-a propulsat în fotoliul de președinte pe primarul moderat al Bucureștiului, Nicușor Dan, a adus ușurare nu numai în țară, dar şi în Uniunea Europeană, după temerea că un suveranist de linie dură ca George Simion ar fi putut ajunge la Palatul Cotroceni.
Victoria lui Simon ar fi produs probleme la nivelul Uniunii Europene, cu o Românie suveranistă care s-ar fi alăturat Ungariei şi Slovaciei, țări cu guvernări anti-europene şi pro-ruse.
Polonia, cealaltă țară mare de la frontiera estică a Europei şi a NATO, a avut, de asemenea, alegeri prezidențiale, primul tur, pe 18 mai, într-un scrutin considerat extrem de important pentru orientarea viitoare a ţării.
Rezultatele primului tur au fost foarte strânse. S-au calificat în finală primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de Platforma Civică a premierului Donald Tusk, şi candidatul PiS, fostul partid de guvernământ, Karol Nawrocki. Diferența dintre cei doi a fost foarte mică, 31,36% pentru Trzaskowski, faţă de 29,54% pentru Nawrocki. Pe locul al treilea s-a situat Slawomir Mentzen, Konfederacja, 14,8%, considerată o formațiune de extremă-dreaptă.
Donald Tusk l-a sprijinit pe Nicușor Dan în campania din România, postând un mesaj video chiar în limba română. PiS l-a susținut pe George Simion, în timp ce candidatul AUR a fost în Polonia pentru a-i da sprijinul lui Karol Nawrocki.
Aceste intersecții electorale româno-poloneze nu reflectă numai nişte afinităţi ideologice între familiile pro-europene şi cele suveranist-conservatoare din cele două țări. Este vorba despre peisajul politic mult mai larg, la nivel european, în care se confruntă aceste două tendințe majore aflate într-o competiție dură pentru controlul Uniunii Europene. Din această perspectivă, alegerile din cele două țări sunt foarte importante la nivel european. Ele setează o cale de urmat, un exemplu într-o direcție sau în cea opusă, într-un context geopolitic tulbure, marcat de războiul din Ucraina şi de relațiile tumultuoase dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană.
În România, după primul tur, se profila un mare favorit, George Simion, aproape de neînvins, cu un scor dublu faţă de cel al lui Nicuşor Dan. Dar pe 18 mai s-a produs un vot istoric, în care majoritatea pro-europeană a țării, extrem de îngrijorată de perspectiva izolării României, s-a mobilizat la vot. Mesajul radical al AUR a speriat, de fapt, foarte multă lume. Aflată într-o situație dificilă din punct de vedere economic şi financiar, România nu poate supraviețui decât bazându-se pe fondurile europene. Întreruperea fluxurilor de capital și plecarea investitorilor ar fi falimentat țara. Publicul pro-european şi mediul de afaceri au înțeles foarte bine pericolul şi mesajele venite deja din piaţă, legate de cursul leului şi de evoluția dobânzilor. La toate aceste temeri s-au adăugat cele privind viitorul democrației, în condițiile venirii la putere a unei formațiuni populist-naționaliste.
Polonia nu se află în situația economică a României, acolo temele încinse de campanie au privit probleme ca migrația, atitudinea față de refugiaţii ucraineni sau disputele privind dreptul la avort. Evident, problemele legate de securitate şi de războiul din Ucraina sunt comune şi în România, şi în Polonia.
România a încheiat o criză începută în noiembrie anul trecut şi se pregăteşte de un mandat prezidenţial cu provocări mari din punct de vedere economic. Polonia mai are două săptămâni pentru a se pregăti de un vot la fel de important.
Se încarcă comentariile...
