Republica Moldova sub zodia incertitudinii
0
Îngrijorarea faţă de situaţia din Republica Moldova nu este doar aceea a unui parlamentar european, preocupat de problemele unei ţări din Parteneriatul Estic, confruntată cu perspectiva destabilizării. Este, în primul rând, o îngrijorare naturală a unui român pentru soarta fraţilor săi de peste Prut, care nu reuşesc, încă, să îşi găsească drumul şi liniştea mult aşteptată în marea familie europeană.
Evenimentele din ultimele luni (“jaful secolului”, arestarea primului-ministru, protestele de stradă), coroborate cu pauperizarea economică, au aruncat Republica Moldova sub zodia incertitudinii. Problemele politice s-au accentuat, iar pe fondul unei nemulţumiri generale legitime, oamenii au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de întreaga clasa politică.
În aceste condiţii, coaliţia aflată la guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană, se vede confruntată zilele acestea cu o moţiune de cenzură care i-ar putea fi fatală. Dincolo, însă, de soarta unui anumit aranjament politic, miza este mult mai amplă şi priveşte orientarea fundamentală a ţării. Chiar dacă perspectivele sugerate de un lider politic de la Chişinău, care aprecia că, în cazul căderii guvernului, ţara va fi aruncată în anarhie, pot părea exagerate, spectrul destabilizării pluteşte ameninţător asupra Moldovei.
Interesele oculte de destabilizare si de încurajare a unor proteste, cu rădăcini în Est, îşi fac tot mai simţită prezenţa în zonă, iar rezultatul se vede în apariţia unor figuri radicale şi în punerea sub semnul întrebării de către unii demonstranţi a obiectivelor europene. Situaţia ţării nu este deloc una foarte fericită, însă acum, mai mult ca niciodată, Moldova trebuie sprijinită pentru a-şi menţine traseul comunitar şi a lăsa definitiv în urmă comunismul roşu. Uniunea Europeană, dar mai ales România, trebuie să ajute consistent Republica Moldova pentru a consolida parteneriatul european şi a determina un proces real de democratizare şi bună guvernare.
În pofida unor probleme punctuale, guvernul de la Chişinău reprezintă în continuare o garanţie a continuării politicilor de convergenţă pentru asigurarea statului de drept, a unei dezvoltări economice şi sociale şi, nu în ultimul rând, a securităţii energetice. Alternativa o reprezintă partidele şi politicienii care doresc o reîntoarcere la modelul unui stat corupt şi ineficient, aflat de facto în relaţii de vasalitate cu Moscova, care să favorizeze controlul oligarhic al ţării prin spolierea propriilor cetăţeni.
Speranţa că actuala coaliţie de guvernare va reuşi să menţină controlul şi să restabilească încrederea populaţiei în soluţiile politice este, totuşi, obstrucţionată de situaţia regională tulbure. Parteneriatul Estic, acordul de asociere pe care Uniunea Europeană l-a încheiat în anul 2008 cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina şi Belarus, nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor. Armenia şi Azerbaidjanul şi-au continuat conflictul, Belarusul condus dictatorial a rămas ferm în zona de influenţă a Moscovei, Ucraina s-a trezit în mijlocul unui război civil, iar Georgia a picat în capcana provocărilor ruseşti. În aceste condiţii, Moldova este, fără doar şi poate, principala poveste de succes a Parteneriatului Estic, însă fără sprijinul şi ajutorul european, inclusiv această poveste de succes riscă să se transforme într-un nou episod trist.
Din acest punct de vedere, cred că UE, şi mai ales România, trebuie să ofere Chişinăului un plan realist de ajutor politic, economic şi social, prin care să fie depăşite problemele curente, iar Moldova să fie atrasă decisiv în orbita europeană. Detaliile pot fi negociate, dar este necesar ca toţi cei implicaţi de pe ambele maluri ale Prutului să conştientizeze dificultatea momentului şi să dea dovadă că pot depăşi interesele particulare. Dincole de afecţiunea firească pe care noi ca românii o simţim pentru Moldova, ideea unui alt stat cu probleme la graniţa României nu ar trebui să liniştească nici Bucureştiul şi nici Bruxellesul.
Se încarcă comentariile...
