Provocările la care trebuie să răspundă Coaliţia de guvernare în anul 2024

Sunt multe şi dificile. După tonul triumfalist la aderarea parţială la spaţiul Schengen sunt convins că nici nu bănuiește ce o aşteaptă. Se bucură precum copiii pentru un mizilic.  Provocările sunt amplificate şi generate şi de anul electoral, cu patru rânduri de alegeri importante pentru români.

Bugetul pe 2024

A fost prezentat ca o mare realizare a cuplului „Nicu şi Marcel”, deşi mai toţi specialiştii independenţi spun că nu are cum să funcţioneze. Pe surse, deocamdată, se ştie că România încheie anul 2023 cu un deficit de 90 miliarde lei, adică 5,72% din PIB. Un deficit care nu are cum să mulţumească CE, care se aştepta la promisul 4,4% din PIB. România riscă să nu mai primească bani europeni şi nici împrumuturi din piaţa internă şi externă, unde şi acum plătim dobânzi uriaşe, între 7-9% pe an.

Creşterea economică de 3,4%,  la care visează premierul Ciolacu, este contrazisă de creşterea economică de 2% pe ultimul trimestru, şi încă n-au intrat în vigoare măsurile fiscale impuse de Ciolacu. Să vezi atunci economie neagră-gri şi evaziune fiscală.

Ciolacu şi Boloș îşi dau seama că e groasă problema deficitului şi tună şi fulgeră că vor restructura aparatul bugetar, şi vor da afară de la ANAF şi Vămi pe cei care nu se încadrează în nivelul de venituri de 40 de miliarde de lei pe lună.

Ciolacu a făcut deja reorganizarea la SGG, Secretariatul General al Guvernului. Potrivit actului normativ adoptat, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) au fost reduse 66 de posturi, dintre care 19 reprezintă funcţii de conducere, din 582 de posturi. Probabil şi cele 66 de posturi erau vacante şi reprezintă oricum doar 11% din posturi.

Cum stau lucrurile la nivelul aparatului bugetar ne spune tot premierul Ciolacu. Ministerul Agriculturii are în subordine 111 instituţii, deşi toată agricultura de la noi este privată. Avem şi Direcţia Agricolă a municipiului Bucureşti, care cultivă grâne şi legume pe marile bulevarde. Dat fiind că toată agricultura este privată, România nici nu ar avea nevoie de un minister al Agriculturii, care ce să facă? Să dea sfaturi fermierilor cum să cultive plantele? Nu se ştie când va avea loc restul restructurărilor guvernamentale. Ciolacu zice că pe la sfârşitul lui februarie, dar a depăşit atâtea termene ca nimeni nu mai crede nimic.

Cert este că un buget cu venituri supraevaluate, şi cu cheltuieli subevaluate nu are cum să funcţioneze. Să vedem atunci pe unde va scoate cămaşa trioul „Nicu-Marcel-Boloș”.

PSD şi PNL se bat acum pe acelaşi electorat

Este vorba de bugetari şi pensionari. Pe aceştia i-a păcălit guvernul alianţei de guvernare că le dă bani, le măreşte pensiile, fără să aibă resurse, doar ca să câştige alegerile. Ghinionul Coaliţiei este că până la alegerile din iunie, septembrie, noiembrie, bugetul poate exploda, vom afla adevărul, şi nu-şi vor putea onora promisiunile.

Şi până atunci, având drept ţintă acelaşi electorat, trebuie să se bată între ei, cu săbii şi topoare, să vadă electoratul cine este mai bun. Va pierde PNL, pentru că şi-a înstrăinat votanţii din economia privată, nu i-a apărat de măsurile fiscale introduse de Ciolacu pentru creşterea încasărilor la buget.

AUR şi SOS(oacă) se canibalizeaza reciproc („te agresez sexual, scoafo”!), AUR şi cu atât mai mult SOS sunt partide pro-ruse, care vor România exclusă din UE.

George Simion: „Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie. De la Comisia Europeană se vorbește despre identitate de gen, despre schimbări climatice, despre cum să inventeze noi pandemii și noi restricții care să ne afecteze drepturile și libertățile fundamentale”.

Nu văd cum electoratul român să pună votul în urnă pentru nişte „minţi bolnave”!

Nu ştim deocamdată ce şanse va avea polul de dreapta, USR-PMP-Forța Dreptei.

PSD şi PNL tolerează instituţii care încasează salarii degeaba

Suita de întâmplări tragice acare au zguduit România în 2023 sunt consecinţa inactivităţii instituţiilor statului de control şi sancţiuni, care iau salarii degeaba, başca comisioane, şpăgi şi avantaje de tot felul de la cei „ocrotiţi” să nu respecte legile.

Azilele groazei, spitalele groazei, crima de la 2 Mai, explozia de la Crevedia, Internatul de la Odorheiul Secuiesc,  Ferma Dacilor, multe altele pe care s-a asternut praful uitării. Vinovaţii n-au fost găsiţi şi n-au plătit nimic. Cine trebuia să-i găsească? Cuplul „Nicu şi Marcel”, care puteau forța instituţiile de control guvernamental şi oferi date şi acte  justiţiei, până se aflau vinovaţii. Probabil nu-i vom afla niciodată. „N-am aer” striga disperată o bolnavă într-un spital, care a şi murit până dimineaţă, fără ca cineva să-i acorde un minim ajutor. Ce se va întâmpla la vot când întreaga societate se va trezi că „nu are aer”?

Anul 2024, anul Educaţiei

De zece ani vorbim de România Educată şi tot ultimii din Europa suntem la testele PISA. Un alt cuplu celebru, Iohannis-Deca, a stabilit că el va scoate educaţia din impasul în care se află, fără sprijinul specialiştilor.

Rezultate:

-De 16 ani suntem ultimii din Europa la testele PISA.

-Nu avem forţa de muncă mediu şi superior calificată, importăm meseriaşi din Asia. Am desfiinţat şi Şcoala Profesională, deşi nu avem meseriaşi capabili.

-Nu avem nici o universitate în top 1000 în clasamente internaţionale credibile.

-Cei mai buni tineri pleacă la studii în străinătate şi majoritatea nu mai revin în ţară.

-Profesorii  nu sunt motivaţi de salarizarea funcţie de performanţă măsurată prin progresul şcolar al elevilor. Prin urmare, nu mai vin oameni de valoare în învăţământ.

-Managementul în educaţie este politizat, ocupat de politruci habarnişti din clientela politică a partidului.

-Nu avem un curriculum şcolar adecvat lumii zilelor noastre.

-Avem peste 40 de licee cu zero promovare la Bacalaureat, şi alte câteva sute cu promovare sub 15%. De ce le ţinem în funcţie?

Iată un exemplu de prevedere absurdă din Legile Educaţiei

„În vederea atingerii competenţelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de învăţare.”

Când ai 200 de elevi, majoritatea slab pregătiţi la liceele tehnice, când şi cum să faci planuri individualizate de învăţare, ba să le mai şi pui în operă? Când, unde, cu ce bani, când ai şi materie de predat la clase? Doar în imaginaţia lui Iohannis şi a Ligiei Deca se poate aşa ceva.

Premierul Ciolacu pare a fi înțeles că fără criterii de performanță „banii se duc ca apa in nisip”. A și avertizat-o pe Ligia Deca să scoată naibii odată criteriile de performanță. Vorbe in deșert. Deca ascultă doar de Iohannis, nu de Ciolacu.

Şi este doar un exemplu din multele care există în legile Educaţiei.

Problema importantă este ce partide vor câştiga alegerile, dacă bugetul pe 2024 nu funcţionează. O întrebare fără răspuns, deocamdată.  

 LA MULTI ANI!