Poate Rusia să folosească atacurile de la Paris în propriul avantaj?

Este imposibil să nu observam că obiectivele pe termen lung ale Rusiei şi ale Statului Islamic în Europa se suprapun. În urma recentelor atacuri teroriste asupra Parisului, ţările europene au început să-şi ia din nou în serios propria securitate.

Un articol de Bartosz Marcinkowski publicat pe DefenceMatters.org

Pentru unele ţări, a fost un semnal de alarmă, unul chiar mai puternic chiar decât războiul din Ucraina. Preşedintele François Hollande a anunţat că Franţa este hotărâtă să "distrugă" Statul Islamic.

Pentru Hollande, este o şansă de a-şi recâştiga o parte din sprijinul pierdut şi de a proteja Franţa împotriva unei alte potenţiale ameninţări - propulsarea Frontului Naţional la guvernare, o mişcare politică de extremă dreaptă cu legături neclare cu regimul lui Vladimir Putin. Îndoielile exprimate până de curând doar de unii lideri din Europa Centrală şi de Est faţă de politicile mainstream ale Uniunii Europene par să capete tot mai multa vizibilitate. Fie că au legătură sau nu cu terorismul, atacurile din Paris vor afecta cu siguranţă politica UE privind refugiaţii.

Pentru Rusia, atacurile ISIS asupra Paris-ului sunt ca un cadou neaşteptat.

Între timp, situaţia politică actuală din Europa rămâne extrem de fragilă. Pe de o parte, avem Rusia care urmăreşte o politică de tip “divide et impera” în interiorul UE. Pe de altă parte, există ISIS-ul care face propriile jocuri anti-occidentale. Este imposibil să nu observam că obiectivele pe termen lung ale Rusiei şi ISIS în Europa sunt extrem de apropiate. Pentru Rusia, atacurile ISIS asupra Paris-ului sunt ca un cadou neaşteptat. Iar undele de şoc rămân semnificative:

- Atacurile pot stimula în întreaga UE sprijinul pentru extrema dreaptă, pentru partidele anti-imigranţi şi care în acelaşi timp se întâmplă să fie puternic pro-ruse.

- Atacurile pot consolida şansele lui Nicolas Sarkozy sau pe cele ale candidatei Frontului National Marine Le Pen la preşedintia Franţei. Ambele opţiuni sunt favorabile Rusiei.

- Atacurile pot diviza şi mai mult Europa în problema refugiaţilor, alienând şi mai mult statele din Europa Centrală şi de Est.

- Atacurile pot fi folosite pentru a da vina pe Statele Unite şi NATO pentru politica dezastruoasă din Orientul Mijlociu.

- Atacurile pot consolida poziţia lui Putin în negocierile cu Occidentul privind sancţiunile şi îl pot ajuta să se prezinte ca parte integrantă a luptei împotriva ISIS.

- Atacurile în sine destabilizează Franţa, unul dintre cele mai importante state membre UE.

O parte dintre consecinţe de mai sus deja se întâmplă. Iată un exemplu polonez despre modul în care tragicele evenimente pot fi manipulate în conformitate cu obiectivele propagandei ruse. Pe 18 noiembrie, mai mult de 8.000 de persoane şi-au anunţat pe Facebook participarea într-un miting anti-terorism organizat la Cracovia. Desigur, nu putem să îi învinovăţim pe cei care şi-au anunţat participarea la un astfel de eveniment. Este oarecum firesc pentru a protesta împotriva unor astfel de atrocităţi. Cu toate acestea, descrierea manifestării face scopurile sale reale clare: pune refugiaţii pe picior de egalitate cu teroriştii, învinovăţind NATO şi "politica sa criminală" pentru afluxul de imigranţi în Europa. Cu alte cuvinte terorişti=refugiaţi=NATO.

Desigur, aceasta este o percepţie complet falsă. NATO şi într-un sens mai larg, Occidentul nu poate fi invinuit pentru atacurile din Paris, după cum nu poate fi învinuit pentru anexarea Crimeei. Pavel Svyatenkov, un politolog rus spunea recent în Izvestia: "Franţa plăteşte pentru participarea sa activă în destabilizarea Orientului Mijlociu, şi, totodată, pentru politica sa mult prea laxă privind migraţia." Argumente similare căpătau avânt şi în cele mai fierbinţi zile ale războiului din Ucraina. Este suficient să amintim articolul profesorului Mearsheimer din Foreign Affairs intitulat "De ce criza din Ucraina este vina Occidentului".

Obiectivul ISIS este pur şi simplu acela de a destabiliza democraţiile occidentale şi structurile lor politice. Într-o anumită măsură acest obiectiv este împărtăşit şi de Rusia lui Putin iar acest lucru nu trebuie uitat.

Politica Occidentului în Orientul Mijlociu nu a fost perfectă, desigur. Dar a interpreta atacul mortal de la Paris ca fiind vina Franţei este o manipulare periculoasă. Cu siguranţă nu este vina Occidentului. Obiectivul ISIS este pur şi simplu acela de a destabiliza democraţiile occidentale şi structurile lor politice. Într-o anumită măsură acest obiectiv este împărtăşit şi de Rusia lui Putin, iar acest lucru nu trebuie uitat.

Criza refugiaţilor va fi mult mai dificil de gestionat în UE după atacurile din Paris. Nici politica uşilor deschise şi nici respingerea lor în bloc nu pot reprezenta formule de succes. Se prea poate ca gardurile, controalele la frontieră, creşterea cheltuielilor de apărare şi angajamentele militare mai intense împotriva ISIS să devină politici mainstream.

Într-o astfel de atmosferă este uşor să faci greşeli. Si una dintre ele ar fi aceea de a restabili relaţiile de prietenie cu Rusia formând împreună o coaliţie împotriva terorismului. Ar fi doar o altă resetare lipsită de sens în contextul în care din perspectiva obiectivelor şi intereselor strategice, distanţa dintre Occident şi Rusia rămane imensă, lucru demonstrat în cele din urmă de războiul din Ucraina. Mai mult, în Siria, Rusia şi Vestul nu au aceiaşi inamici; şi nici nu au aceiaşi aliaţi. Hollande şi ceilalţi lideri trebuie să ţină cont de aceste aspecte  când vor decide dacă o alianţă cu Moscova reprezintă o soluţie politică bună.

Din perspectiva obiectivelor şi intereselor strategice, distanţa dintre Occident şi Rusia rămane imensă