OUG pe măsuri fiscal bugetare nu reduce deficitul bugetar. Pe termen scurt sunt prevăzute doar „mizilicuri”

Premierul Ciolacu se „înmoaie” pe săptămâna ce trece. A promis că până la 31 august rezolvă problema deficitului bugetar, dar nici până acum n-au apărut în dezbatere publică documentele oficiale promise. În plus, legea pensiilor speciale, a salarizării bugetare, au rămas în stand by. Tot premierul a promis că va convoca parlamentul în sesiune de urgenţă în august pentru rezolvarea legii pensiilor speciale, dar a lăsat-o moartă. Se va duce, în schimb, la Bruxelles, însoţit de câţiva miniştri, pentru a îndupleca CE să închidă ochii la nivelul deficitului bugetar și a restanţelor din PNRR. Îşi face iluzii, nu înţelege cum funcţionează CE.

Urmează două evenimente importante care nu pot fi amânate: rectificarea bugetară şi creionarea bugetului de stat pe 2024. Cu ce date financiare vor fi fundamentate, dacă măsurile prevăzute în OUG se aplică după 1 ianuarie 2024, sau 1 ianuarie 2025? Vor fi luate în considerare şi fondurile din PNRR, care nu se ştie dacă şi când vor veni?

Ce aşteptări sunt de la OUG Ciolacu

În expunerea de motive a OUG apărută în presă „pe surse”, se spune foarte clar:

„Întrucât din prognoza deficitului bugetar până la sfârșitul anului 2024, în lipsă unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare, cât și pentru eficiența utilizării fondurilor alocate finanțării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 mld lei cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cu un buget alocat de 46 mld euro cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu un buget alocat de 29,33 mld euro”.

„Consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar” înseamnă creşterea dobânzilor la împrumuturile luate de România. Iar după declaraţiile lui Mugur Isărescu rezultă că agenţiile de rating deja se interesează asupra stabilităţii financiare a României, existând riscul să treacă ţara noastră la categoria „junk”. Situaţie în care, la fel ca în 2010, Romania devine nefinanțabilă. 

Nu este opinia mea. Directorul direcţie de stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu, a declarat că ne paşte junk rating (retrogradarea de la categoria de țară recomandată pentru investiţii) dacă nu rezolvăm problema deficitului bugetar şi la o mai bună absorbţie a fondurilor din PNRR.

OUG apărută în presă, foarte stufoasă, 52 de pagini, prevede termene de îndeplinire a prevederilor sale 31 decembrie 2023, 1 iulie 2024,  şi chiar 1 ianuarie 2025. Ori noi trebuie să astupăm gaura din deficitul bugetar anul acesta, pentru a nu suporta consecinţele prevăzute chiar de proiectul de OUG, în expunerea de motive.

Majoritatea prevederilor, pe lângă faptul că nu se aplică imediat, sunt „mizilicuri”, fără studii de impact.

Reducerea funcţiilor de demnitate publică. Foarte bine că se face, dar reprezintă un „mizilic” pentru deficitul bugetar actual enorm, şi care va creşte accelerat. Pentru 31 iulie se anticipeaza un deficit de peste 3% din PIB, 50 de miliarde lei.

Cât poate însemna în lei, reducerea cu 20% a funcţiilor de demnitate publică, a numărului consilierilor ? Câteva zeci de milioane de lei? Un „mizilic”, până la 50 de miliarde mai este mult. Este doar un exerciţiu de imagine, să vadă populaţia că Ciolacu „taie” în carne vie!

Tăierea posturilor vacante. Dacă tot sunt vacante nu se economiseşte mare lucru, doar ceva cheltuieli indirecte. Tot un „mizilic”, căruia îi sunt acordate multe pagini în OUG. Ciolacu nu-şi pune întrebarea elementară: şi cât economisim de aici?

Se taie din sporuri.  Scăderi neglijabile din cheltuieli, faţă de deficitul enorm de 50 de miliarde. Tot un exercițiu de imagine.

Descentralizare la CJ a unor instituţii, care acum sunt în subordinea ministerelor. O măsură bună, care din păcate se aplică abia de la 1 ianuarie 2025. Asta dacă noua putere, rezultată din alegeri, o mai menţine.

Instituţiile publice vor funcţiona, de la 1 ianuarie 2024, doar dacă au minimum 50 de salariaţi. O măsură foarte bună, menită să scoată din rândul ordonatorilor de credite entităţile cu mai puţin de 50 de salariaţi. Deja este scandal mare, mulţi se plâng, inclusiv miniştri, că le dispar instituţii subordonate. De fapt, nu dispar. Trebuie să se comaseze, să formeze o instituţie mai mare, cu personalitate juridică şi ordonator de credite. Că dispar posturi de directori, contabili, secretare, şoferi cu maşini la scară, altă poveste. Din păcate, economia de la buget obținută astfel se va face după 1 ianuarie 2024. Şi acum ce facem?

Sunt multe alte măsuri, dar  care nu au darul să rezolve problema imediată a deficitului bugetar.

Ce spunea premierul Ciolacu la învestire?

„Sunt hotărât să înfrunt problemele direct. Nu voi da nici un pas înapoi....

Mie nu-mi este teamă să duc România acolo unde îi este locul.

Dincolo de asta, trebuie să fim conștienți că nu este vorba doar de bani. Banii dați fără cap se vor risipi ca apa în nisip și peste patru ani vom fi în același loc.

Această coaliție a demonstrat în ultimele 18 luni că poate obține rezultate. Împreună am stabilizat țara în cel mai greu moment din ultimii 20 de ani. Programele sprijin pentru România au protejat populația și economia în fața crizelor”.

Aşa de bine au stabilizat ţara, încât suntem acum în situaţia unui deficit bugetar enorm, riscând să pierdem banii din PNRR şi să nu mai putem împrumuta alţi bani.

Premierul Ciolacu demonstrează ce face de atâta timp. Dă din gură, trece de la fapte la vorbe, cum singur a mărturisit, iar când dă de lucruri cu adevărat grave, se pierde în mizilicuri.

Problema lui este că PSD va pierde alegerile din 2024, dacă nu demonstrează că trece invers, de la vorbe la fapte!