Nicușor Dan: Ne echipăm pentru a descuraja Rusia

0
0
Publicat:

Liderii UE discută la Bruxelles apărarea comună, sancțiunile împotriva Moscovei, sprijinul pentru Ucraina și aderarea Moldovei. ”Suntem mai puternici, oamenii să stea calmi”, asigură președintele României.

Nicuşor Dan: "Avem un război hibrid de cel puțin zece ani"
Nicuşor Dan: "Avem un război hibrid de cel puțin zece ani"

”Oamenii să stea calmi, pentru că suntem mult mai puternici economic decât Rusia. Dacă ne pregătim, nu există acest pericol”, a declarat președintele României, Nicușor Dan, înainte de Consiliul European care are loc la Bruxelles astăzi (joi, 23 octombrie 2025). Politicianul român a răspuns la o întrebare legată de avertismentul transmis de generalul francez generalul Fabien Mandon, care vorbise despre un posibil șoc militar provocat de Rusia în următorii trei-patru ani, ca ”formă de test” sau ceva ”mai violent”. Moscova ”poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, a adăugat Mandon, explicând de ce Franța este preocupată de înzestrarea militară.

”Avem un război hibrid de cel puțin zece ani, în estimarea mea. Avem provocări pe care le vedem pe toată frontiera estică a Uniunii. Nu este o noutate că trebuie să ne echipăm pentru a descuraja Rusia să se gândească la un atac asupra Europei”, a precizat în această dimineață, la Bruxelles, președintele Dan.

Declarațiile șefului statului vin și în contextul recentelor mobilizări din România și a zvonurilor privind presupuse recrutări operate de Ministerul Apărării. ”Nu avem nicio informaţie care să ne conducă la o ipoteză de agresiune asupra teritoriului naţional (...) Nu intrăm în război. În schimb, ne pregătim ca pentru un război. Şi nici nu trimitem militari în Ucraina”, a declarat ieri (miercuri, 21 octombrie 2025) șeful statului major al armatei, Gheorghiță Vlad.

Dilema UE: activele Rusiei

O problemă care așteaptă încă un consens european este cea a utilizării activelor rusești înghețate în UE pentru susținerea apărării Ucrainei. ”E o discuție pe fondurile înghețate ale Rusiei, în ce măsură ele pot garanta niște împrumuturi care să meargă către Ucraina, pentru a nu mai afecta bugetul european și bugetul statelor membre. O să vedem dacă ajungem la un consens sau amânăm pentru decembrie decizia. Fiecare din pachetele de sancțiuni a afectat economic Rusia. Și faptul că probabil se va adopta pachetul 19 e un lucru bun”, a comentat președintele Dan.

Noile măsuri prevăd limitări de circulație pentru diplomați și terțe persoane din Rusia, restricții pentru afaceri bancare și comerț, inclusiv pentru țări care mențin relații cu Rusia, dar și încetarea, în două etape, a achizițiilor de gaz lichefiat rusesc.

Înaintea summitului de la Bruxelles, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a promis că țările Uniunii vor ajunge la un acord privind acoperirea necesităților financiare ale Ucrainei pentru anii 2026 și 2027. ”Astăzi vom lua decizia politică de a asigura finanțarea necesară pentru Ucraina. Continuăm să lucrăm cu Comisia Europeană la detaliile tehnice ale soluțiilor, dar cel mai important este angajamentul politic”.

Rusia, a mai spus demnitarul comunitar, ”nu trebuie să creadă că suntem obosiți. Suntem aici pentru a continua să sprijinim Ucraina diplomatic, politic, militar și financiar. Acesta este cel mai important mesaj pentru Rusia.”

Folosirea activelor rusești înghețate, aflate acum la Euroclear, o instituție financiară cu sediul în Belgia, pentru a sprijini Ucraina (așa-numitul ”împrumut reparatoriu”) ar facilita Kievului accesul la 140 de miliarde de euro. Există dificultăți de natură juridică în aplicarea acestei inițiative iar Belgia este îngrijorată că ar putea fi obligată să achite de una singură daune, în cazul unei contestații a Rusiei.

”Ambiția” președintelui Dan pentru Moldova

Pe agenda reuniunii de la Bruxelles se află, ”foarte important pentru România”, pregătirea pentru UE a Republicii Moldova, a subliniat Nicușor Dan, enumerând ”procesul de aderare, cuplarea cu Ucraina, cum putem să folosim acești ani pentru accelerarea accederii Moldovei la Uniunea Europeană”.

Pentru președintele Dan, obiectivul este lansarea ”procesului formal de aderare, cu capitolele. Asta e discuția, asta este ambiția. Cum se poate face asta din punct de vedere tehnic o să vedem azi”.

Zidul de drone, flancul estic, apărarea în aer și spațiu

Se discută la Bruxelles și despre planul de acțiune publicat, pe 16 octombrie, de Comisia Europeană, după ce fusese schițat la Copenhaga, cu patru componente, inclusiv așa-numitul zid de drone.

Este vorba despre programul intitulat ”Readiness Roadmap 2030”, dedicat creșterii capacităților de apărare europene până în 2030. Pe lângă inițiativa de apărare împotriva dronelor, ceilalți trei piloni includ consolidarea flancului estic al UE și NATO, scutul aerian european și protejarea infrastructurii spațiale strategice a UE.

”Spre deosebire de discuțiile de până acum, acest plan de acțiune are și termene de implementare. Cred că lucrurile vor merge foarte simplu”, s-a arătat optimist președintele Dan, garantând că România va face parte din toate proiectele.

Cristian Ștefănescu - DW

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite